Impactul tensiunilor geopolitice asupra cheltuielilor globale de apărare
În 2024, cheltuielile militare globale au atins un nou maxim istoric de 2,72 trilioane de dolari, ceea ce reprezintă o creștere de 9,4% față de anul anterior. Această majorare este cea mai semnificativă de la sfârșitul Războiului Rece și este atribuită tensiunilor geopolitice crescute, în special în Europa și Orientul Mijlociu, conform unui raport al Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI).
Mai mult de 100 de țări au îmbunătățit bugetele de apărare, reflectând o schimbare de prioritate către securitatea militară, adesea în detrimentul altor domenii esențiale, cum ar fi ajutoarele internaționale sau educația. Xiao Liang, cercetător la SIPRI, subliniază impactul social și economic profund pe care acest trend îl va avea asupra societăților globale.
Cheltuielile militare în Europa, incluzând Rusia, au crescut cu 17%, atingând 693 de miliarde de dolari. În mod notabil, Rusia a alocat 149 de miliarde de dolari pentru apărare în 2024, ceea ce reprezintă o creștere de 38% față de anul precedent. Această sumă constituie 7,1% din PIB-ul rus și indică o dublare a cheltuielilor din 2015.
Pe de altă parte, bugetul militar al Ucrainei, țară afectată de invazia rusă, a crescut cu 2,9%, ajungând la 64,7 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă 34% din PIB-ul național. Aceasta este cea mai mare proporție de cheltuieli militare din lume, indicând un angajament extrem de ridicat față de apărarea națională.
Germania a înregistrat o creștere semnificativă de 28% în cheltuielile sale militare, ajungând la 88,5 miliarde de dolari, iar Statele Unite, ca lider mondial în acest domeniu, au crescut bugetul militar cu 5,7%, până la 997 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă 37% din totalul cheltuielilor globale.
În contextul NATO, 18 din cele 32 de state membre au atins obiectivul de 2% din PIB pentru apărare, o situație fără precedent. Proiecte de achiziții masive în industria de armament sunt așteptate în anii următori. În Orientul Mijlociu, Israelul își continuă războiul din Fâșia Gaza, cu cheltuieli militare crescute cu 65%, atingând 46,5 miliarde de dolari.
În contrast, cheltuielile Iranului au scăzut cu 10%, ajungând la 7,9 miliarde de dolari, în ciuda implicării în conflicte regionale, datorită sancțiunilor care i-au limitat capacitatea de a-și crește cheltuielile. China, pe locul al doilea după Statele Unite, și-a majorat bugetul militar cu 7%, ajungând la 314 miliarde de dolari, continuând să investească în modernizarea forțelor sale armate și în dezvoltarea arsenalului nuclear.
Aceste tendințe sugerează o transformare majoră în peisajul securității internaționale, cu implicații semnificative pentru stabilitatea globală și prioritățile naționale de bugetare.