Impactul campaniei Lăcrămioarei Axinte asupra sistemului judiciar românesc
Începând cu 7 aprilie 2025, Lăcrămioara Axinte, o fostă judecătoare din Botoșani, a inițiat o campanie pe TikTok care a condus la depunerea a peste 100 de plângeri împotriva deciziei Curții Constituționale (CCR) de anulare a scrutinului prezidențial din noiembrie 2024. Axinte a explicat pas cu pas cum cetățenii pot contesta această decizie, oferind modele de plângeri și informații despre plata taxelor de timbru.
Această campanie a avut un impact semnificativ, iar numărul cererilor depuse a crescut rapid, ajungând în instanțe din diverse județe. Plângerile conțin argumente legate de suveranitatea poporului român și dreptul acestuia de a-și alege Președintele, susținând că CCR a impus un Președinte neales, permițându-i să rămână în funcție mai mult decât era legal permis.
O parte din aceste plângeri au fost respinse de instanțe, iar unele așteaptă încă soluționarea. Totuși, o decizie notabilă a fost dată de Curtea de Apel Ploiești, unde judecătorul Viorel Alexandru a suspendat decizia CCR, o acțiune considerată fără precedent de către ministrul Justiției. Această sentință a generat controverse și a dus la o investigație din partea CSM.
Axinte, cunoscută pentru opiniile sale controversate, inclusiv susținerea lui Călin Georgescu, un politician pro-rus, a continuat să fie activă pe rețelele sociale, promovând idei care contestă validitatea actualului sistem politic. Ministrul Justiției a subliniat că nu există căi legale prin care deciziile CCR pot fi atacate în contenciosul administrativ, iar alegerile se vor desfășura conform planului stabilit.
Contextul acestui val de plângeri este complex, având în vedere că sentințele emise de instanțe au fost variate, iar reacțiile politice la deciziile judecătorului Alexandru Vasile au fost diverse, semnalând o perioadă de incertitudine juridică și politică în România. De asemenea, Axinte a avut un parcurs profesional interesant, fiind implicată în controverse legate de pozițiile sale anti-vaccin și anti-DNA în timpul pandemiei COVID-19, ceea ce a contribuit la polarizarea opiniei publice în jurul ei.
Această situație relevă nu doar o criză de încredere în instituțiile statului, ci și o mobilizare civică semnificativă, care ar putea influența viitorul politic al României, având în vedere alegerile prezidențiale iminente.