Decizia controversată a instanței privind alegerile prezidențiale
Decizia de joi a Curții de Apel Ploiești de suspendare a deciziei CCR, prin care au fost anulate alegerile din 2024, stârnește controverse și discuții aprinse în spațiul public, dar și la nivel politic și juridic.
Gândul prezintă, în exclusivitate, motivarea dată de instanța Curții de Apel București la Sentința civilă nr.69 din 10 aprilie 2025 prin care a fost respinsă o acțiune identică celei judecate de magistratul Alexandru Vasile de la Curtea de Apel Ploiești.
În timp ce judecătorul de la Ploiești nu a ținut cont de cele invederate instanței de reprezentantul Ministerului Public, prin care acesta a susținut ferm că Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024 a Curții Constituționale a României nu poate fi atacată în contencios administrativ, judecătorul Corneliu-Lucian Andrioaei de la CAB a admis cererea necompetenței generale a instanțelor judecătorești invocată din oficiu de către instanță, fără ca reprezentantul Ministerului Public să mai aibă de ce să facă vreo intervenție.
În concret, judecătorul Alexandru Vasile a dispus joi, 24 aprilie 2025, suspendarea executării Hotărârii nr. 32 din 6 decembrie 2024, prin care Curtea Constituțională a României a anulat alegerile prezidențiale.
Decizia Curții de Apel Ploiești a fost luată cu zece zile înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale, ce va avea loc pe 4 mai 2024.
Din informațiile pe care le avem, mai sunt și alte acțiuni, până acum cel puțin 30 identice celei judecate de Alexandru Vasile, care au fost respinse de CAB sau alte instanțe. Pe motive similare celei pe care Gândul o prezintă mai jos.
În motivare se arată că “potrivit art.11 din Legea nr.47/1992, în exercitarea atribuțiilor prev. de art.147 lit.f din Constituție: . Din analiza acestor dispoziții legale, rezultă că legiuitorul nu a înțeles să reglementeze în favoarea instanțelor judecătorești nicio competență în ceea ce privește hotărârile pronunțate de Curtea Constituțională în materia alegerilor prezidențiale. Prin urmare, dispozițiile Legii nr.544/2004 și dispozițiile Codului de procedură civilă care reglementează căile de retractare nu sunt aplicabile hotărârilor Curții Constituționale, instanțele judecătorești neavând competența de a analiza legalitatea acestora.
Prin raportare la aceste prevederi, dar și la dispozițiile Legii nr.370/2004, Curtea constată că cererea reclamantului de anulare a Hotărârii CCR nr.32/6.12.2024 privind anularea procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României din anul 2024 nu poate fi soluționată de o instanță de judecată, întrucât cade în sarcina Curții Constituționale competența de a exercita rolul de judecător electoral pentru alegerea Președintelui României.
Pornind de la această premisă, Curtea reține că demersul de anulare a Hotărârii CCR nr.32 din 6 decembrie 2024 se lovește de un fine de neprimire, respectiv necompetența generală a instanțelor judecătorești.”
Având în vedere toate aceste argumente de natură juridică, instanța CAB a admis excepția necompetenței generale invocate din oficiu și a respins cererea formulată ca nefiind de competența instanțelor judecătorești.
Drept urmare, respingând cererea principal ca nefiind de competența instanțelor judecătorești, Curtea nu a mai analizat cererile formulate în subsidiar de către reclamant.
Curtea Constituțională a atacat decizia luată de judecătorul Curții de Apel din Ploiești, Alexandru Vasile, referitor la admiterea solicitărilor de anulare a hotărârii CCR cu privire la alegerile prezidențiale. Recursul a fost înregistrat vineri 25 aprilie și se va judeca la Înalta Curte de Casație și Justiție, potrivit portal.just.ro.
Decizia a fost cu totul altfel decât cea dată de judecătorul Alexandru Vasile.
De asemenea, Parchetul Curții de Apel Ploiești a depus recurs, încă de joi, 24 aprilie, împotriva deciziei magistratului de la Curtea de Apel Ploiești.
Între 8 și 17 aprilie 2025, curțile de apel din România au fost asaltate cu peste 130 de cereri prin care se solicită anularea sau suspendarea deciziei Curții Constituționale a României (CCR) privind anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024.
Acest val de acțiuni juridice a fost generat de un site intitulat „Turul 2 Înapoi” și de postarea de pe TikTok a unei foste judecătoare ce oferă instrucțiuni detaliate despre cum se plătește taxa judiciară de timbru, transmite Hotnews.ro.