Analistul Adrian Negrescu avertizează despre riscurile economice majore
Economistul Adrian Negrescu a tras un semnal de alarmă privind deficitul bugetar de 2,3% în primele trei luni ale acestui an, afirmând că situația este "alarmantă" pentru România. El avertizează că, dacă cheltuielile vor continua pe acest trend, țara riscă să piardă "bruma de credibilitate" pe care o mai are în fața investitorilor.
Analistul economic consideră că, în contextul actual, un acord cu FMI devine singura "plasă de salvare". "FMI devine răul cel mai mic într-o situație în care lipsa de apetit pentru reforme este din ce în ce mai evidentă", a declarat Negrescu. Potrivit acestuia, un acord de tip stand-by ar putea oferi României între 30 și 40 de miliarde de euro la o dobândă mai mică decât cea pe care ar trebui să o achite pe piețe.
"Deficitul bugetar de 2,3% din primele trei luni reflectă o situație alarmantă pentru România. Cum necesarul de împrumut al României depășește în acest an 50 de miliarde de euro, investitorii ar putea să ceară o dobândă mai mare sau chiar să renunțe să mai finanțeze țara noastră dacă nu vor observa măsuri rapide de reducere a deficitului", a adăugat economistul.
Negrescu a subliniat că datele privind încasările din TVA sunt deja "mai mici decât cele de anul trecut", ceea ce sugerează o încetinire a economiei și o posibila criză economică. "Guvernul a estimat o creștere economică de 2,5% pentru 2025, dar realitatea se dovedește a fi mai complicată. O retrogradare a ratingului României la categoria Junk ar duce la o scădere economică semnificativă și la plecarea investitorilor", a explicat el.
Deficitul bugetar pentru primele trei luni se ridică la aproximativ 2,3% din PIB, echivalent cu 44 miliarde lei. Comparativ, în aceeași perioadă a anului trecut, deficitul a fost de 2,06% din PIB. Guvernul are ca obiectiv reducerea deficitului bugetar ESA la 7% din PIB în 2025, conform planului fiscal agreat cu Comisia Europeană, dar având în vedere începutul de an, economiștii își exprimă îngrijorarea cu privire la realizarea acestei ținte.
Țara noastră se confruntă cu provocări mari, iar agențiile de rating au o perspectivă negativă asupra ratingului suveran al României. Cu fiecare lună care trece fără măsuri corective, presiunea asupra Guvernului va crește, iar măsurile necesare vor trebui să fie mai ample pentru a asigura un impact semnificativ în reducerea deficitului. De exemplu, în martie, deficitul a fost de 0,7% din PIB, iar prognozele pentru lunile următoare nu sunt deloc optimiste.
În concluzie, economistul Adrian Negrescu reiterează apelul la o reacție rapidă din partea autorităților, subliniind că o acțiune întârziată ar putea avea consecințe devastatoare pentru economia României.