Angajamentul Ministerului Finanțelor pentru reducerea deficitului bugetar
După ce Comisia Europeană a publicat datele conform cărora România a înregistrat cel mai mare deficit din Uniunea Europeană, Ministerul Finanțelor a emis un comunicat prin care își reafirmă angajamentul de a se încadra în limita de 7% din PIB până în 2025. Această reacție a fost însoțită de detalii privind cifrele actuale ale deficitului bugetar, care, conform metodologiei naționale "cash", a fost de 8,65% din PIB în 2024, echivalentul a 152,72 miliarde lei.
Deficitul bugetar ESA, conform Eurostat, a ajuns la 9,3% din PIB, ceea ce plasează România mult peste media europeană. Această disparitate între cele două metode de calcul se datorează unor diferențe metodologice, conform Ministerului Finanțelor. În special, sumele datorate și neplătite la sfârșitul anului, care au generat cheltuieli suplimentare de 9,1 miliarde lei, au influențat negativ cifrele deficitului ESA. De asemenea, transpunerea dobânzilor din baza cash în baza accrual a avut un impact semnificativ.
Ministerul Finanțelor a subliniat că aceste discrepanțe nu sunt noi pentru România, dar a asigurat că țara va continua să urmărească o traiectorie de reducere a deficitului, conform Planului Bugetar-Structural Național pe Termen Mediu, care a fost agreat împreună cu Comisia Europeană.
Comparativ cu alte state membre ale Uniunii, România se află într-o situație alarmantă, având un deficit aproape de trei ori mai mare decât media Uniunii Europene, care este de 3,2% din PIB. Cele mai mari deficite au fost înregistrate de Polonia, Franța și Slovacia, însă România se distinge printr-o situație financiară mai precară.
Pe parcursul anului 2024, toate statele membre, cu excepția a câteva, au raportat deficite, iar gradul de îndatorare a crescut în întreaga Uniune. Deși România se află în jumătatea de sus a clasamentului cu un grad de îndatorare de 54,8%, este esențial ca măsurile de reducere a deficitului să fie implementate eficient.
În concluzie, Ministerul Finanțelor se angajează să continue reformele necesare pentru a îmbunătăți situația economică a țării și a se conforma cerințelor Uniunii Europene, subliniind importanța unei gestiuni bugetare responsabile pe termen lung.