Analiza politicii externe românești în contextul alegerilor prezidențiale
Marius ghincea: reprezintă subiectul principal al acestui articol. Conflictul apărut în societatea românească nu se va rezolva mai devreme de 10-15 ani, afirmă politologul Marius Ghincea într-un interviu acordat News.ro. E vorba de o triplă ruptură: cea culturală, în care tinerii optează jumătate pentru extrema dreaptă, jumătate pentru partidele progresiste, fără niciun interes pentru partidele tradiţionale; cea clasică dreapta-stânga şi cea nou-apărută, sistem-antisistem.
Această ultimă ruptură a apărut în urma cartelizării PSD-PNL, cele două mari partide tradiţionale, afirmă Marius Ghincea, cercetător post-doctoral la universitatea elveţiană ETH Zurich, co-fondator al think-tank-ului Institutului Quartet din Bucureşti şi visiting fellow la Institutul Universitar European din Florenţa. Pe fondul cartelizării PSD-PNL şi al eşecului USR, o foarte mare parte a electoratului, rămasă fără soluţii, s-a îndreptat către AUR, explică politologul. Această criză nu poate fi diminuată decât dacă PSD şi PNL încetează să mai guverneze împreună, oferind astfel o alternativă oamenilor nemulţumiţi.
Pe fondul unei degradări masive a situaţiei internaţionale, cu potenţial de conflict militar tot mai mare în numeroase zone de pe glob, inclusiv în Europa de Est, şi cu pericolul în creştere ca Rusia să pună la încercare NATO, în România asistăm la o preluare, de către aproape toţi candidaţii la Preşedinţie, a unor elemente din discursul lui Călin Georgescu. Marius Ghincea face o trecere în revistă a retoricii pe care o au George Simion, Victor Ponta, Crin Antonescu şi Nicuşor Dan, constatând că dacă ajunge la Cotroceni unul dintre primii doi, avem mari şanse să asistăm la o schimbare dramatică de orientare a României.
Pentru prima oară după 30 de ani, consensul de la Snagov – care certifică aderenţa ţării noastre la UE, NATO şi parteneriatul cu SUA – ar urma să fie pus la îndoială. E de aşteptat ca Simion ori Ponta să reorienteze România către Est, încercând strângerea relaţiilor cu Rusia, China şi alte regimuri asiatice, după modelul Vucic din Serbia ori Orban din Ungaria. Cei doi candidaţi care optează pentru menţinerea României în sistemul de alianţe cu partenerii occidentali sunt Elena Lasconi şi Nicuşor Dan.
Marius Ghincea subliniază că viitorul României în ceea ce privește politica externă depinde intens de cine va câștiga alegerile prezidențiale. Aceasta devine astfel un subiect central pentru alegerile din noiembrie 2024. Ultimii 30 de ani de politică externă românească au fost definiţi printr-o direcţie constantă de integrare în UE, aderarea la NATO şi parteneriatul strategic cu SUA. Însă, cu noile tendinţe politice emergente, se conturează o posibilă schimbare a acestei orientări tradiţionale.
În concluzie, Marius Ghincea atrage atenţia asupra faptului că politica externă a României se află într-un moment de cotitură, iar alegerile viitoare vor putea determina nu doar direcţia politică internă, ci şi modul în care România va interacţiona cu mari puteri globale precum Rusia şi China.