Investigații în jurul primului focar de febră aftoasă din Ungaria în 50 de ani
Autoritățile ungare au avansat ipoteza unui "atac biologic" ca sursă a primului focar de febră aftoasă din țară după mai bine de 50 de ani. Epidemia, care a dus la închiderea granițelor și sacrificarea în masă a vitelor în nord-vestul Ungariei, a fost raportată luna trecută la o fermă de bovine situată aproape de granițele cu Austria și Slovacia. Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor a confirmat informațiile furnizate de autoritățile ungare, care au efectuat controale la aproape 1.000 de ferme, rezultatele pozitive fiind identificate doar în patru cazuri.
Gergely Gulyas, șeful de cabinet al prim-ministrului Viktor Orban, a declarat într-o conferință de presă că nu se poate exclude posibilitatea ca virusul să nu fie de origine naturală, sugerând că ar putea fi vorba despre un virus creat artificial. În răspunsul său la întrebări, Gulyas a menționat că informațiile care susțin această teorie provin de la un laborator străin, deși rezultatele nu au fost încă complet dovedite și documentate.
Stocul de bovine al Ungariei se ridica la 861.000 de capete, conform unui recensământ efectuat în decembrie, reprezentând 1,2% din totalul bovinelor din Uniunea Europeană. Febra aftoasă nu reprezintă un pericol pentru oameni, dar afectează rumegătoarele, provocând febră și bășici, ceea ce duce adesea la restricții comerciale severe. Mii de bovine au fost sacrificate pentru a controla focarul, iar Austria și Slovacia au închis zeci de puncte de trecere a frontierei după ce boala a fost raportată și în sudul Slovaciei.
În România, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a interzis transporturile de animale vii și produse din Ungaria, impunând măsuri stricte pentru a preveni răspândirea virusului.
Restricțiile vizează inclusiv carne, lapte și produse lactate, în contextul unei situații care devine din ce în ce mai alarmantă pentru sănătatea animalelor din regiune.