Impactul alarmant al inteligenței artificiale asupra mediului
În 2024, emisiile de carbon rezultate din producția semiconductorilor utilizați în cipurile de inteligență artificială au crescut de peste patru ori, conform unor studii recente. Analiza, realizată cu date disponibile publicului, subliniază impactul negativ asupra mediului al acestei industrii în expansiune rapidă, scrie Engadget.
Marii producători de cipuri, precum NVIDIA, depind de companii precum Taiwan Semiconductor Manufacturing Co și SK Hynix Inc. pentru componentele GPU-urilor și unităților de memorie. Producția acestor cipuri se concentrează în principal în Taiwan, Coreea de Sud și Japonia, unde rețelele electrice sunt în mare parte alimentate de combustibili fosili. Această dependență contribuie semnificativ la creșterea emisiilor globale.
Greenpeace, care a condus unul dintre studii, avertizează că necesarul global de energie electrică pentru inteligența artificială ar putea crește de 170 de ori până în 2030. Aceste estimări au suscitat îngrijorări legate de posibila saboterare a obiectivelor globale de decarbonizare, conform unui raport Bloomberg.
Organizația nonprofit recomandă guvernelor din estul Asiei să își îndrepte eforturile către surse de energie regenerabilă în procesul de fabricare a cipurilor. Totuși, Coreea de Sud a anunțat recent planuri de construcție a unor centrale electrice pe bază de gaz, având o capacitate de patru gigawați. Aceasta decizie vine în contextul unei cereri crescute de energie, pe care Taiwanul o folosește ca justificare pentru a extinde proiectele de gaze naturale lichide și infrastructura rețelei electrice.
Un alt studiu realizat de Agenția Internațională pentru Energie (IEA) a examinat impactul asupra consumului de energie din SUA. Conform analizei, consumul de energie al centrelor de date asociate cu inteligența artificială ar putea reprezenta jumătate din creșterea cererii de energie electrică până în 2030. Aceasta sugerează că economia americană ar putea consuma mai multă energie electrică pentru procesarea datelor decât pentru fabricarea tuturor bunurilor energointensive combinate, inclusiv aluminiu, oțel, ciment și produse chimice.
De asemenea, cererea de energie electrică a centrelor de date la nivel mondial ar putea mai mult decât să se dubleze până în 2030, atingând aproximativ 945 terawați/oră (TWh).
Susținătorii inteligenței artificiale afirmă că nevoia de energie va scădea în timp, pe măsură ce tehnologia va aduce descoperiri științifice care vor accelera inovațiile în domenii precum bateriile și tehnologia solară fotovoltaică.