O reacție la expulzarea diplomaților ruși de către România
Doi membri ai personalului diplomatic al Ambasadei României la Moscova au fost declarați persona non grata de către Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei. Această decizie a fost anunțată pe 9 aprilie 2025, la o lună după ce autoritățile române au luat o măsură similară împotriva atașatului militar, aero și naval al Federației Ruse la București, precum și împotriva adjunctului acestuia.
Însărcinatul cu afaceri a.i. al României la Moscova, Liliana Burda, a fost convocată la MAE rus, unde i s-a comunicat decizia. Conform informațiilor oferite de Ministerul de Externe rus, măsura a vizat atașatul pentru probleme de apărare și pe adjunctul acestuia. MAE rus a subliniat că această acțiune reprezintă un răspuns la decizia nejustificată a României privind expulzarea diplomaților ruși.
Ministerul Afacerilor Externe din România a subliniat că decizia de a-i declara persona non grata pe diplomații ruși a fost motivată de activitățile acestora considerate contrare prevederilor Convenției de la Viena din 1961 privind relațiile diplomatice. În acest context, Ministerul român a reamintit că a acționat conform normelor internaționale, având în vedere desfășurarea de activități necorespunzătoare de către diplomații ruși.
Reacția Rusiei a fost rapidă, iar Elena Kopnina, însărcinatul cu afaceri al Federației Ruse în România, a declarat că Rusia consideră măsura română ca fiind nerezonabilă și neprietenos. De asemenea, Kopnina a menționat că Rusia își rezervă dreptul de a riposta la această acțiune.
Expulzarea diplomaților români a avut loc într-un climat de tensiune crescută între cele două țări, iar acest incident subliniază complexitatea relațiilor diplomatice din regiune. De asemenea, a coincis cu acuzații din partea Rusiei că Ursula von der Leyen ar fi intervenit în procesul electoral din România, ceea ce adaugă un strat suplimentar de tensiune diplomatică.
Această situație evidențiază nu doar provocările cu care se confruntă diplomația română, dar și impactul acțiunilor reciproce în contextul relațiilor internaționale.
Ministrul român de Externe, Emil Hurezeanu, a fost implicat activ în gestionarea acestei crize diplomatice, subliniind importanța menținerii unui dialog constructiv în ciuda divergențelor de opinie.