Declarațiile controversate ale lui Claudiu Târziu asupra lui Codreanu
Claudiu Târziu, președintele Consiliului Național al AUR, a făcut recent declarații controversate la Digi24, în care a refuzat să se delimiteze de Corneliu Zelea Codreanu, liderul Mișcării Legionare. Târziu a caracterizat figura lui Codreanu drept un „personaj istoric tragic”, subliniind că acesta a avut un sfârșit tragic și că nu a fost condamnat pentru alte crime.
Întrebat de politologul Andrei Tiut dacă îl consideră un criminal pe Codreanu, Târziu a subliniat că Mișcarea Legionară a fost un fenomen politic și istoric care s-a încheiat în anii '40, fără a continua în prezent. „Este relevant ce crime au comis Mihai Viteazu sau Ștefan cel Mare?”, a întrebat el, relativizând faptele istorice ale lui Codreanu.
În ciuda faptului că Mișcarea Legionară este cunoscută pentru activitățile sale violente și antisemitice, Târziu a afirmat că astăzi nu există antisemitism în România, catalogând această idee drept „o prostie”. Acesta a menționat că au fost multe persoane cu nume străine la conducerea țării și că nimeni nu le-a oprit, sugerând că xenofobia nu este un curent dominant în societatea românească.
Târziu a recunoscut că Codreanu a fost condamnat pentru o crimă, dar a insistat că acesta a fost achitat ulterior. De asemenea, el a menționat că liderul legionar a fost ucis la ordinul lui Carol al II-lea, afirmând că sfârșitul său a fost strategic și că a avut loc cu mult înainte de Al Doilea Război Mondial.
Aceste declarații nu sunt o noutate pentru Târziu, care a mai exprimat anterior simpatia față de Codreanu și a susținut că legionarii au suferit nedreptăți în anii '90, când nu li s-au acordat despăgubiri. În același timp, el a fost criticat pentru abordarea sa, având în vedere că Mișcarea Legionară a fost responsabilă pentru numeroase crime, inclusiv asasinate politice.
Criticile la adresa poziției lui Târziu sunt susținute de istorici care subliniază că Mișcarea Legionară a avut un impact profund asupra societății românești și că repunerea în discuție a figurii lui Codreanu poate alimenta neolegionarismul, care a crescut în ultimii ani. De asemenea, se observă că, în ciuda legislației care sancționează apologia fascismului și antisemitismului, discursurile extremiste continuă să găsească ecou în rândul unor politicieni.
Refuzul lui Târziu de a condamna fără echivoc Mișcarea Legionară contribuie la reabilitarea unui curent istoric toxic, lăsând întrebări serioase asupra direcției în care se îndreaptă societatea românească.
Într-un climat în care extremismul pare să prindă avânt, aceste poziții devin din ce în ce mai relevante pentru viitorul politic al României.