Obligații stricte pentru România în privința calității aerului
România se află sub atenția Uniunii Europene în ceea ce privește calitatea aerului, având obligația de a reduce la jumătate valorile poluanților din aer până la 1 ianuarie 2030. Aceasta este stipulată în Directiva (UE) 2024/2881, publicată pe 23 octombrie 2024, care a intrat în vigoare pe 10 decembrie 2024. Directiva oferă României un termen de doi ani pentru a transpunerea acesteia în legislația națională, cu un termen limită până la 11 decembrie 2026.
Documentul introduce modificări semnificative în privința limitelor acceptabile pentru poluanți, reducând drastic valorile limită zilnice și numărul depășirilor permise. Potrivit președintelui Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM), Laurențiu Alexandru Păștinaru, limitele pentru protecția sănătății umane vor fi reduse la jumătate față de valorile curente, ceea ce complică și mai mult situația, având în vedere că adesea România nu reușește să se încadreze în limitele actuale.
Valoarea maximă anuală pentru poluantul PM 2,5 va scădea de la 25 la 10 micrograme pe metru cub, iar limita zilnică va fi de 25 de micrograme. De asemenea, valorile pentru PM 10 vor fi reduse de la 40 la 20 de micrograme pe metru cub anual, iar numărul maxim de depășiri permise va scădea de la 35 la 18.
Modificările nu se opresc aici; dioxidul de azot va avea o limită anuală de 20 de micrograme, în scădere de la 40, iar media zilnică va fi de maximum 45 de micrograme. În ceea ce privește dioxidul de sulf, limita zilnică va fi redusă de la 125 la 50 de micrograme, iar limita anuală va fi stabilită la 20 de micrograme pe metru cub.
Primarii din România vor avea un rol crucial în implementarea acestor măsuri, fiind responsabili de întocmirea periodică a foilor de parcurs, care vor detalia măsurile adoptate pentru reducerea poluării în unitățile administrativ-teritoriale pe care le conduc. Aceste planuri trebuie să fie elaborate în termen de maximum doi ani de la anul în care au fost înregistrate depășirile.
În concluzie, România se află în fața unor provocări semnificative în ceea ce privește calitatea aerului, iar respectarea acestor noi reglementări va necesita un efort concertat din partea tuturor autorităților locale, pentru a asigura un mediu mai curat și sănătos pentru cetățeni.