Vizita premierului israelian în Ungaria, controversată și simbolică
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a ajuns la Budapesta joi dimineața devreme, în prima sa vizită în Europa din 2023, în ciuda mandatului de arestare emis de Curtea Penală Internațională (CPI) împotriva sa. Vizita a fost organizată la invitația premierului ungar, Viktor Orban, care a promis că Ungaria nu va executa mandatul, exprimându-și îngrijorarea față de implicarea politică a instanței internaționale.
La sosire, Netanyahu a fost întâmpinat cu onoruri militare de către ministrul Apărării al Ungariei, Kristof Szalay-Bobrovniczky, care a declarat pe Facebook: „Bine ai venit la Budapesta!” Această vizită, ce se va desfășura pe parcursul mai multor zile, este prima a liderului israelian în Europa de la începutul conflictului din Gaza, în octombrie 2023. În cadrul întâlnirii, Netanyahu va purta discuții cu Orban, iar o conferință de presă comună este programată pentru ora 12:30.
Semnificația acestei călătorii este, în principal, simbolică. Deși Netanyahu a mai fost în Statele Unite, această întâlnire cu un stat membru al CPI marchează o etapă importantă în încercarea sa de a-și recăpăta capacitatea de a călători liber. Consultantul Moshe Klughaft a subliniat că scopul vizitei este de a pregăti terenul pentru normalizarea călătoriilor sale viitoare, inclusiv în Germania, unde viitorul cancelar Friedrich Merz i-a promis că va putea vizita fără griji.
Viktor Orban a reacționat rapid la emiterea mandatului de arestare, declarându-se „șocat de o decizie rușinoasă” și afirmând că un astfel de act este o intervenție politică într-un conflict în desfășurare. În schimb, Netanyahu a lăudat „claritatea morală” a Ungariei, evidențiind astfel legătura sa strânsă cu liderul maghiar.
În ciuda acestor poziții, Curtea Penală Internațională a reamintit că Ungaria are o „obligație legală” de a respecta deciziile sale. Purtătorul de cuvânt al CPI, Fadi El Abdallah, a subliniat că statele care au îngrijorări legate de cooperarea cu instanța pot solicita consultanță, dar nu pot decide unilateral asupra meritelor deciziilor CPI.
Pe fondul discuțiilor despre viitorul guvernului german, se speculează că Ungaria ar putea anunța retragerea sa din CPI, având în vedere că, deși a semnat Statutul de la Roma în 1999, nu a validat convenția asociată pe motive constituționale.
Această situație reflectă o tendință mai largă în care guvernele populiste din Europa Centrală contestă autoritatea instituțiilor internaționale, ceea ce ar putea influența pe termen lung relațiile internaționale și cooperarea juridică în regiune.