Decizia Finlandei reflectă o schimbare în strategia de apărare regională
Premierul Finlandei, Petteri Orpo, a anunțat marți, în cadrul unei conferințe de presă, că statul finlandez va începe procesul de retragere din Convenția de la Ottawa, tratatul internațional care interzice minele antipersonal. Decizia vine ca răspuns la amenințările percepute din partea Rusiei, într-un context geopolitic tot mai tensionat în Europa de Est.
"Finlanda și Europa trebuie să evalueze toate măsurile care vizează consolidarea capacităților de descurajare și apărare, atât individuale, cât și în cadrul NATO", a subliniat Orpo. Premierul a explicat că, deși nu există o amenințare militară imediată pentru țara sa, Rusia reprezintă o provocare pe termen lung care necesită o adaptare a strategiei de apărare.
Prin retragerea din tratatul din 1997, Finlanda, care are cea mai lungă graniță a NATO cu Rusia, va putea relua stocarea de mine terestre, o măsură considerată necesară în contextul actual al securității. Orpo a precizat că această decizie este motivată de lecțiile învățate din războiul din Ucraina și de deteriorarea situației de securitate în regiune.
"Retragerea de la Convenția de la Ottawa ne va oferi posibilitatea de a ne pregăti pentru schimbările din mediul de securitate într-un mod mai versatil", a adăugat acesta. În plus, Finlanda intenționează să-și crească cheltuielile pentru apărare la cel puțin 3% din PIB până în 2029, ceea ce va implica un buget suplimentar de aproximativ 3 miliarde de euro.
Anunțul premierului finlandez coincide cu o tendință similară observată în Polonia și în statele baltice – Estonia, Letonia și Lituania – care au anunțat și ele retragerea din convenție din cauza amenințărilor militare venite din partea Rusiei. Miniștrii apărării ai acestor țări au subliniat că, după ratificarea convenției, situația de securitate s-a deteriorat semnificativ, iar decizia de retragere este un mesaj clar că sunt pregătiți să utilizeze toate măsurile necesare pentru a-și apăra teritoriile.
Finlanda a semnat Convenția de la Ottawa în 2012, dar acum, în lumina provocărilor actuale, își reconsideră angajamentele internaționale.
Cu o frontieră de 1.340 de kilometri cu Rusia, Helsinki își reafirmă angajamentul de a asigura securitatea națională prin toate mijloacele disponibile, inclusiv prin reformarea forțelor terestre și adaptarea arsenalului militar la noile realități ale securității europene.