Documente istorice despre dispariția diplomatului rus Butenko în 1938
Serviciul Român de Informaţii (SRI) a desecretizat, joi, o serie de documente relevante pentru "Afacerea Butenko", referitoare la dispariția consilierului Legației URSS la București, Theodor Hrisanfovici Butenko, în data de 6 februarie 1938. Aceste documente, incluzând note, corespondență și articole din presa românească și străină, oferă o perspectivă asupra evenimentelor ce au marcat relațiile româno-sovietice din acea perioadă tensionată.
Specialiștii SRI consideră că aceste informații reprezintă "o filă din istoria intelligence-ului românesc" și subliniază importanța gestionării corecte a situației, care în contextul geopolitic de atunci, ar fi putut conduce la un conflict similar cu cel de la Sarajevo. Documentele desecretizate oferă nuanțări ale contextului politic și diplomatic în care a avut loc dispariția lui Butenko, evidențiind eforturile României de a convinge atât autoritățile sovietice, cât și opinia publică internațională de neimplicarea în acest incident.
Dispariția diplomatului a fost raportată rapid, iar autoritățile române au luat în considerare mai multe ipoteze, inclusiv varianta unei răpiri orchestrate de agenți ai GPU, dar și acuzațiile sovietice că Butenko ar fi fost ucis de legionari. Pe parcursul investigațiilor, au apărut diverse teorii, inclusiv ideea că dispariția ar fi putut fi înscenată, generând astfel o polemică internațională care a afectat imaginea României.
În final, Butenko a apărut la Roma, afirmând că a părăsit România de bună voie, și a devenit un critic al regimului sovietic. Această întorsătură a evenimentelor a stârnit agitație în rândul diplomaților sovietici, iar presa a speculat intens pe marginea dispariției sale, ceea ce a dus la cenzurarea unor articole.
SRI subliniază că, pe lângă valoarea istorică, documentele desecretizate oferă o înțelegere profundă a modului în care autoritățile române au gestionat o situație extrem de delicată, având în vedere tensiunile internaționale de la acea vreme.