România ar putea juca un rol esențial în securizarea Ucrainei
Eforturile europene de a pune la punct aranjamente de securitate pentru Ucraina trec de la trimiterea de trupe la soluţii alternative, deoarece se confruntă cu constrângeri politice şi logistice, dar şi cu perspectiva ca Rusia şi Statele Unite să se opună planurilor lor. Oficiali citaţi de Reuters au declarat că un rol important ar putea reveni României, care ar consolida prezenţa NATO în regiune şi ar întări forţele desfăşurate în Europa de Est.
Franţa, care a lucrat îndeaproape cu Marea Britanie pentru a veni cu opţiuni, găzduiește joi lideri şi delegaţii din aproximativ 30 de ţări, parte a ceea ce a devenit o „coaliție a bunăvoinței” pentru a încerca să concretizeze unele idei. Dar, în timp ce Londra şi Parisul lucrează de câteva săptămâni la un plan de trimitere a mii de soldaţi în Ucraina pentru a ajuta la securizarea unei viitoare încetări a focului, diplomaţii spun că se acceptă din ce în ce mai mult faptul că trimiterea unei astfel de forţe nu este cel mai probabil rezultat. „Ei fac un pas înapoi de la trupele terestre şi încearcă să redimensioneze ideea la care lucrau la ceva care ar putea fi mai rezonabil”, a declarat un diplomat european.
Un alt diplomat a subliniat că, în contextul actual, ideea trimiterii de trupe în Ucraina nu mai este atractivă, mai ales având în vedere situaţia de pe teren şi poziţia administraţiei americane. Ucraina a insistat de mult timp că orice acord de pace ar necesita garanţii ferme de securitate din partea Occidentului, pentru a preveni repetarea atacurilor Rusiei, care a invadat Ucaina în 2022, după anexarea Crimeei în 2014.
Preşedintele francez Emmanuel Macron şi premierul britanic Keir Starmer au indicat că ţările lor ar putea contribui cu trupe, însă au căutat fără succes o formă de „protecţie” din partea Washingtonului. Moscova a declarat că nu va accepta trupe NATO în Ucraina.
Summitul de la Paris va aborda, printre altele, consolidarea militară a Ucrainei pentru a descuraja atacurile ruse şi monitorizarea armistiţiului, conform discuţiilor recente din Arabia Saudită. „Garanţiile de securitate sunt un fel de bufet de mic dejun intercontinental”, a declarat un oficial european, subliniind complexitatea situaţiei.
Deşi o forţă terestră europeană majoră nu este considerată probabilă, s-au făcut planuri pentru a menţine opţiunile deschise. O schiţă de document pentru summit sugerează o posibilă forţă de siguranţă în Ucraina, în cadrul unui viitor acord de pace, cu sprijinul Statelor Unite. Un oficial al preşedinţiei franceze a menţionat că oficialii americani sunt interesaţi de o contribuţie europeană solidă, odată ce va fi instituită o încetare permanentă a focului.
Premierul britanic Starmer a subliniat importanţa menţinerii unui spaţiu aerian sigur în Ucraina, iar unii aliaţi europeni au fost reticenţi în a trimite trupe fără garanţii din partea SUA. Ben Hodges, fost comandant al forţelor americane în Europa, a subliniat necesitatea definirii unei misiuni clare pentru orice forţă desfăşurată.
Dacă Europa nu intenţionează să trimită o forţă semnificativă, ea ar putea totuşi să joace un rol de suport, întărind forţele NATO în ţările vecine, cum ar fi România. Secretarul general adjunct al ONU a afirmat că speculaţiile privind o misiune de monitorizare în Ucraina sunt „foarte ipotetice” şi necesită un mandat, dar întrebarea este pusă frecvent.
Premierul italian Meloni a sugerat extinderea termenilor tratatului de apărare reciprocă al NATO pentru a asigura asistenţă Ucrainei în caz de atac, adăugând astfel un alt strat de complexitate la discuţiile în desfăşurare.