Rețelele de dezinformare rusești și chineze amenință democrațiile europene
Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) a publicat marți, 18 martie, un raport alarmant care detaliază rețelele de dezinformare ale Federației Ruse și Chinei la nivel global. Raportul conține o hartă care ilustrează aceste rețele, alcătuite din 2.055 de canale de informare, mass-media publice, conturi controlate de serviciile de informații, precum și alte surse care, deși nu sunt direct legate de stat, difuzează mesajele acestora.
Analiza evidențiază că Ucraina este cea mai mare țintă a dezinformărilor provenite din Rusia și China, urmată de Statele Unite. Harta publicată de SEAE permite nu doar identificarea acestor canale, ci și înțelegerea modului în care Rusia și China își coordonează uneori mesajele antioccidentale.
SEAE a început să monitorizeze aceste campanii în urmă cu zece ani, după invadarea Peninsulei Crimeea de către Rusia, răspunzând astfel unei cereri a statelor membre pentru o unitate specializată în combaterea dezinformării.
Rețeaua de dezinformare rusă este structurată în trei cercuri. Primul cerc include canalele oficiale ale Ministerului Afacerilor Externe, ambasadelor și serviciilor de informații, precum RT, Sputnik și TASS, care amplifică mesajele Kremlinului. Al doilea cerc cuprinde canale care, deși nu își declară afilierea, contribuie la răspândirea narațiunilor rusești, inclusiv prin campania „Doppelgänger”, care promovează mesaje în diverse limbi pentru a submina democrația și sprijinul internațional pentru Ucraina.
Al treilea nivel se bazează pe canale care, fără a fi recunoscute oficial, distribuie mesajele rusești, inclusiv influenceri și canale YouTube. Aceste rețele sunt descrise ca fiind descentralizate, adaptându-se la diferite regiuni și tipuri de mass-media.
În contrast, rețeaua chineză este caracterizată printr-o centralizare puternică, cu canale activate simultan pe aceleași subiecte, asigurând o voce unificată. Mass-media de stat, precum Global Times și CGTN, joacă un rol crucial în producția și distribuția narațiunilor oficiale. Conturile diplomatice chineze funcționează ca noduri de diseminare a conținutului, amplificând ocazional mesajele rusești.
Raportul subliniază că, în luna care a marcat 1.000 de zile de la invazia Rusiei în Ucraina, s-a observat o aliniere semnificativă a narațiunilor sino-ruse, cu acuzații adresate NATO pentru escaladarea conflictului. De asemenea, China utilizează site-uri de știri, podcasturi și influenceri aparent independenți pentru a-și extinde influența într-o formă mascată.
SEAE a bazat raportul pe un eșantion de 505 cazuri între noiembrie 2023 și noiembrie 2024, majoritatea incidentelor implicând Rusia, cu Ucraina ca țintă principală. Campaniile de dezinformare s-au concentrat și pe alegeri importante, inclusiv cele pentru Parlamentul European și referendumuri în Republica Moldova.
Kaja Kallas, șefa diplomației europene, a declarat că manipularea informațiilor reprezintă o amenințare majoră la adresa securității Uniunii Europene. "Nu trebuie să subestimăm puterea pe care toate acestea o au asupra noastră, nici intențiile autorilor", a adăugat ea.
Raportul sugerează că UE devine tot mai capabilă să recunoască și să contracareze aceste campanii de dezinformare, întărind astfel democrațiile europene împotriva influențelor externe.