O nouă cercetare aruncă lumină asupra diferențelor de longevitate între sexe
Oamenii de ştiinţă au descoperit o posibilă explicaţie pentru diferenţa de longevitate între sexe, mai ales în contextul îmbătrânirii. Femeile trăiesc mai mult decât bărbaţii, având o speranţă de viaţă de aproximativ 80 de ani în Statele Unite, comparativ cu 75 de ani pentru bărbaţi. Această tendinţă se menţine constantă, indiferent de variabile precum statutul socio-economic sau mediul de trai.
Dr. Dena Dubal, neurolog la Universitatea din California, San Francisco, subliniază că acest fenomen este observabil la nivel global, chiar și în condiții extreme, precum epidemii sau perioade de foamete. Un studiu recent sugerează că, pe măsură ce îmbătrânim, cromozomii X pot avea un rol crucial în procesul de îmbătrânire cognitivă. Aceşti cromozomi, care în mod normal sunt inactivi, pot fi „treziţi” în celulele cerebrale esenţiale pentru învăţare şi memorie, ceea ce ar putea explica îmbătrânirea mai lentă la femei.
Studiul a analizat celulele cerebrale din hipocampusul femelelor de şoarece, o regiune cheie pentru memorie. Cercetătorii au observat că expresia anumitor gene de pe cromozomul X, care în mod normal este inactivat, poate scăpa de acest proces, influenţând astfel modul în care creierul îmbătrâneşte. Această activare tardivă a cromozomului X ar putea contribui la o cognitivitate mai bună la femei, chiar şi în vârstă.
Cromozomul X, care conţine aproximativ 5% din genomul uman, este insuficient studiat în contextul îmbătrânirii, dar cercetările recente sugerează o legătură între activarea acestuia şi sănătatea creierului. De exemplu, o genă numită PLP1, care se activă pe măsură ce îmbătrânim, este asociată cu formarea tecii de mielină, crucială pentru comunicarea eficientă între neuroni.
Cu toate acestea, longevitatea nu se traduce întotdeauna în calitate a vieţii. Dr. Bérénice Benayoun de la Universitatea din California avertizează că femeile pot experimenta o perioadă de sănătate mai scurtă, fiind mai vulnerabile la afecţiuni grave precum bolile cardiovasculare sau Alzheimer, în special după menopauză.
Cercetătorii continuă să investigheze factorii genetici, hormonali, epigenetici şi comportamentali care contribuie la aceste diferenţe de longevitate. De exemplu, modelele comportamentale sugerează că femeile au tendinţa de a adopta stiluri de viaţă mai sănătoase, inclusiv o mai mică predispoziţie la fumat sau consum excesiv de alcool.
Pe lângă aceşti factori interni, influenţe externe precum războaiele sau pandemii afectează disproporţionat longevitatea bărbaţilor.
În concluzie, înţelegerea complexităţii acestor mecanisme nu este doar o chestiune de interes ştiinţific, ci şi o oportunitate de a dezvolta terapii care să îmbunătăţească sănătatea pentru toate sexe.