Decizia CCR subliniază nelegalitatea modificărilor legislative
Curtea Constituțională a României a decis, în data de 11 martie 2025, că Legea pentru completarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat este neconstituțională. Această hotărâre a fost adoptată cu unanimitate de voturi, în cadrul unui control de constituționalitate a priori, și este definitivă și general obligatorie.
Decizia CCR subliniază că reglementarea a două sisteme distincte de echilibrare a pensiilor militare, fiecare având regimuri juridice diferite, contravine articolului 16 alin. (1) din Constituție, care prevede egalitatea în drepturi.
Avocatul Poporului a formulat obiecția de neconstituționalitate, evidențiind imposibilitatea aprobării cheltuielilor bugetare fără a stabili sursele de finanțare necesare. Acest aspect este esențial pentru respectarea responsabilităților financiare ale statului, conform articolului 138 alin. (5) din Constituție.
În documentul transmis judecătorilor constituționali, se detaliază că deși Guvernul a fost solicitat să prezinte fișa financiară care să susțină modificările legislative, acesta a fost pus în imposibilitatea de a o întocmi în termenul legal de 45 de zile. Propunerea legislativă a fost adoptată pe 5 noiembrie 2024, înainte ca termenul pentru transmiterea fișei financiare să expire, ceea ce constituie o încălcare a procedurilor legale.
Estimările Guvernului indică un impact bugetar lunar total de aproximativ 370 milioane lei, din actualizarea soldei de grad și a soldei de funcție, ceea ce ar putea avea repercusiuni grave asupra bugetului de stat.
Această decizie a CCR are implicații semnificative nu doar pentru sistemul de pensii militare, dar și pentru stabilitatea financiară a țării, având în vedere că indexarea pensiilor militare este un factor care blochează Proiectul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
În contextul actual, este esențial ca autoritățile să acționeze cu responsabilitate și transparență în gestionarea cheltuielilor publice și să respecte cadrul legal stabilit de Constituție.
O astfel de abordare nu doar că ar restabili încrederea în sistemul legislativ, dar ar putea și să deblocheze fonduri esențiale pentru dezvoltarea economică a României.