Reacția jurnalistei Emilia Șercan la scandalul de divulgare
Adrian Cioroianu, directorul Bibliotecii Naționale a României, a fost trimis în judecată pentru divulgarea de informații nepublice, după ce a făcut public faptul că jurnalista de investigație Emilia Șercan cerceta teza de doctorat a lui Mircea Geoană. Acest caz a fost înregistrat la Tribunalul București pe 3 martie și a izbucnit în urma unei postări pe Facebook a lui Cioroianu, din februarie 2024, în care oferea detalii despre cererea jurnalistei.
Cioroianu riscă o pedeapsă cu închisoarea de la 3 luni la 3 ani sau amendă, conform Legii 286/2009. În acest dosar, Emilia Șercan este parte civilă, iar Biblioteca Națională apare ca parte responsabilă civilmente. La prima ședință de judecată, judecătorul a stabilit că Cioroianu trebuie să primească o copie a rechizitoriului și are 20 de zile pentru a contesta eventuale nereguli procedurale.
Emilia Șercan a declarat că a aflat despre decizia de trimitere în judecată din presă și nu de la Parchet, așa cum ar fi fost normal. Ea a subliniat că nu a fost informată despre termenul de judecată, ceea ce a împiedicat-o să participe pentru a-și apăra drepturile. Șercan a depus plângere penală împotriva lui Cioroianu în februarie 2024, acuzându-l că a divulgat informații sensibile obținute prin funcția sa.
Într-o reacție pe Facebook, Șercan a denunțat acțiunile lui Cioroianu, descriindu-le ca fiind de o „mârșăvie inimaginabilă”. De asemenea, ea a menționat că a publicat o investigație care sugerează că Geoană ar fi plagiat în teza sa, ceea ce a generat și mai mult interes asupra cazului.
Aceasta nu este prima dată când Emilia Șercan se confruntă cu reacții negative în urma demersurilor sale jurnalistice. Anterior, ea a fost amenințată de foști conducători ai Academiei de Poliție și a avut de suferit din cauza unor acțiuni de intimidare legate de investigațiile sale asupra plagiatelor în lucrările de doctorat ale unor personalități publice.
Cioroianu a refuzat să comenteze despre acuzațiile aduse, iar cazul său continuă să atragă atenția asupra importanței protejării informațiilor sensibile și a condițiilor de lucru pentru jurnaliști. Acest scandal subliniază provocările cu care se confruntă jurnaliștii care investighează subiecte delicate în România.
În concluzie, cazul lui Adrian Cioroianu este un exemplu semnificativ al tensiunilor dintre libertatea presei și protecția informațiilor sensibile, evidențiind nevoia de transparență și responsabilitate în rândul celor care dețin funcții publice.