Cooperare energetică între România și Ungaria
Ungaria își intensifică eforturile de a coopera cu România în sectorul energetic, având ca scop diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale. Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a declarat că România este pe cale să devină un exportator net de gaze, datorită unei noi descoperiri offshore care va începe producția în curând.
În următoarele săptămâni, platforma de foraj Mighty Barents va naviga 160 de kilometri pe mare pentru a demara lucrările de forare la cele zece sonde de exploatare ce compun zăcământul Neptun Deep, recunoscut ca unul dintre cele mai promițătoare depozite de gaze din Uniunea Europeană. "Această nouă sursă de gaze va reprezenta o oportunitate unică pentru diversificarea energetică în regiune", a subliniat Szijjarto, după semnarea unui acord de solidaritate energetică cu ministrul român al Energiei, Sebastian Ioan Burduja.
Szijjarto a menționat că anul trecut, interconectorul de gaze între România și Ungaria a fost utilizat pentru transportul a 1,8 miliarde metri cubi de gaze, dintr-o capacitate totală de 2,6 miliarde metri cubi pe an. Presiunea de a reduce dependența de gazul rusesc crește pe măsură ce Ungaria se confruntă cu provocări în materie de aprovizionare, având în vedere că aproximativ două treimi din importurile sale de gaze provin din Rusia.
Premierul ungar, Viktor Orban, a declarat că în 2024, Ungaria a importat în jur de 7,5 miliarde metri cubi de gaze rusești, prin conducta Turkstream și prin România. În plus, producția internă de gaze a Ungariei se situează între 1 și 1,5 miliarde metri cubi pe an.
OMV Petrom, cu un pachet de 20,7% din acțiuni deținute de România, a anunțat în 2012 descoperirea a 42-84 miliarde de metri cubi de gaze în Marea Neagră.
Proiectul Neptun Deep, deținut în proporții egale de OMV Petrom și Romgaz, a fost avizat pentru investiții în 2023, iar producția estimată este de aproximativ 8 miliarde metri cubi anual, ceea ce ar putea aproape dubla producția de gaze a României în următorul deceniu.