Incertitudinea economică la nivel record
Incertitudinea economică globală a atins cele mai ridicate niveluri din 1960, conform declarațiilor directorului adjunct al Direcției de stabilitate din Banca Națională a României, Matei Kubinschi. Această situație este alimentată de evenimente geopolitice semnificative, cum ar fi războiul din Ucraina, și de schimbările politice la nivel mondial.
Kubinschi a subliniat că tendința de a ne îndepărta de globalizare și de a ne orienta mai mult spre o economie internă, împreună cu tarifele comerciale impuse de administrația americană, au un impact economic considerabil. "Incertitudinea afectează comportamentul investitorilor, consumatorilor și firmelor", a afirmat el în cadrul evenimentului „Anul Financiar 2025”, organizat de FinMedia.
În cadrul prezentării, Kubinschi a evidențiat doi indicatori relevanți: indicele de incertitudine a politicilor economice și indicele global al incertitudinii, amândouă aflându-se la cote record. "Aceste date sunt bazate pe analize științifice, care examinează sursele de știri globale pentru a evalua nivelul de risc. Indicatorii sunt la cele mai înalte niveluri din istoria recentă", a explicat el.
Consecințele acestei incertitudini sunt deja vizibile, provocând volatilitate pe piețele financiare și determinând companiile să amâne sau chiar să renunțe la anumite investiții. "Tendințele de înrăutățire observate în 2024 în legătură cu deficitele bugetare și de cont curent pot prelungi procesul de consolidare fiscală", a adăugat Kubinschi.
Un alt punct de îngrijorare este întârzierea în atragerea fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). România a atins doar 14% din țintele stabilite, comparativ cu media Uniunii Europene de 29%. "Avem încă la dispoziție 19 miliarde de euro, dar este crucial să accelerăm îndeplinirea jaloanelor și să prioritizăm proiectele cu cele mai mari șanse de finalizare până la jumătatea anului 2026", a declarat bancherul central.
În plus, Kubinschi a abordat riscurile legate de credit și securitatea cibernetică, subliniind că, din fericire, nu au fost raportate incidente majore în acest domeniu. De asemenea, a discutat despre evoluția prețurilor imobiliare, care continuă să crească mai rapid decât în alte state europene, dar rămân accesibile în comparație cu regiunea.
"În România, este nevoie de aproximativ șase salarii medii brute pentru a achiziționa o locuință, comparativ cu 13 în Cehia", a concluzionat el, evidențiind totodată că scăderea ofertei și creșterea costurilor de construcție sunt factori care influențează această dinamică.