Eliminarea numelui unor figuri controversate din spațiul public
Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel" a înaintat o cerere oficială pentru schimbarea numelui străzilor Mircea Vulcănescu din București și Radu Gyr din Cluj-Napoca, argumentând că cele două personalități au fost condamnate pentru crime de război.
Într-un comunicat emis pe 3 martie 2025, directorul Institutului, Alexandru Florian, a subliniat că, în contextul proliferării populismului suveranist și al antisemitismului în România, este esențial ca autoritățile locale să acționeze rapid. "Populismul suveranist de inspirație legionară și antisemitismul au inundat spațiul public din țara noastră", a declarat Florian, cerând primarilor Nicușor Dan și Emil Boc să trateze această solicitare ca pe un exemplu de bune practici.
Cererea se bazează pe legislația română care interzice denumirea străzilor după persoanele condamnate pentru crime de război, conform OUG nr. 31/2002. Aceasta stipulează clar că persoanele vinovate de infracțiuni de genocid și crime de război nu pot fi onorate prin denumiri de locuri publice.
Mircea Vulcănescu și Radu Gyr au fost condamnați în conformitate cu legea nr. 321/1945, iar sentințele lor au rămas definitive. De asemenea, comunicatul Institutului amintește că, de-a lungul timpului, au existat încercări de a menține memoria acestor personalități în spațiul public, inclusiv busturi și străzi, ceea ce contravine legislației actuale.
În pofida acestor solicitări, consiliul local al sectorului 2 din București a refuzat să îndepărteze bustul lui Vulcănescu, invocând necesitatea unui aviz din partea Academiei Române. În plus, Parchetul investighează în prezent mai multe persoane acuzate de promovarea ideologiilor legionare, inclusiv politicieni de frunte.
În ultimii 23 de ani, doar o persoană a fost condamnată pentru negarea Holocaustului, ceea ce a generat critici din partea Institutului Elie Wiesel și a organizațiilor care se ocupă cu combaterea antisemitismului.
Această situație evidențiază o atitudine permisivă a justiției față de încălcările legii, lăsând în continuare un gol în responsabilizarea celor care se opun valorilor democratice și umanității.