Controversa demiterii lui Greblă din fruntea AEP
Revocarea lui Toni Greblă din funcția de președinte al Autorității Electorale Permanente (AEP) a fost oficializată vineri, prin publicarea hotărârii în Monitorul Oficial. Aceasta a fost generată de un vot covârșitor, în care 267 de parlamentari au fost de acord cu demiterea, în timp ce 56 s-au opus, iar 71 s-au abținut.
Decizia a fost propusă de liderii PSD, PNL, UDMR și Minorități, având la bază critici legate de gestionarea activității AEP, în special în contextul alegerilor viitoare. Toni Greblă, care a condus AEP timp de doi ani, a fost acuzat că nu a intervenit în privința finanțării unor candidați, cum ar fi Călin Georgescu, și că a luat decizii controversate, inclusiv închirierea unui nou sediu pentru Biroul Electoral Central (BEC).
În fața Comisiilor juridice ale Parlamentului, Greblă a respins acuzațiile, afirmând că demiterea sa este o acțiune de răzbunare politică. El a subliniat că revocarea sa ar putea crea incertitudine în organizarea alegerilor, având în vedere că AEP este responsabilă de verificarea legalității finanțării campaniilor electorale.
Vicepreședintele AEP, Zsombor Vajda, va prelua temporar conducerea instituției până la numirea unui nou președinte. Greblă a subliniat că decizia majorității parlamentare ar putea afecta negativ activitatea BEC și a AEP în perioada electorală.
El a argumentat că, de-a lungul mandatului său, a evitat implicarea în dispute politice și a acționat cu neutralitate. Greblă a adăugat că revocarea sa, în contextul unui proces electoral în desfășurare, ar putea fi interpretată ca un semnal alarmant pentru stabilitatea instituțiilor statului.
În concluzie, revocarea lui Toni Greblă din funcția de președinte al AEP a suscitat reacții puternice, iar viitorul instituției rămâne incert în fața alegerilor iminente.