Analiza CNSAS asupra migrației ilegale în comunism
Aproape 25.000 de români au trecut ilegal granița în timpul regimului comunist, conform unei analize recente realizate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Aceasta statistică provine din baza de date a fostei Securități, care documentează încercările de emigrare clandestină din perioada respectivă.
CNSAS a subliniat că în total, aproximativ 350.000 de români au emigrat legal în acea perioadă, însă nu toți cei care aspirau la o viață mai bună în Occident au avut șansa de a obține aprobările necesare. Mulți dintre aceștia au fost nevoiți să recurgă la metode ilegale, dat fiind că cererile lor erau adesea respinse sau că nu aveau încredere în procesul oficial, știind că Securitatea putea bloca orice tentativă de plecare.
Datele arată că, dintre cei care au trecut fraudulos frontiera, majoritatea erau bărbați (20.643), iar cei mai mulți au ales să fugă prin Iugoslavia (11.500) sau Ungaria (aproape 3.000). Trecerea ilegală a graniței a fost o acțiune extrem de riscantă, iar în anii '80 s-au înregistrat cele mai multe încercări de acest gen, în contextul politicilor represive ale lui Nicolae Ceaușescu, care au dus la o deteriorare a condițiilor de trai.
Cercetarea CNSAS a relevat și aspecte demografice relevante: aproximativ 15.000 dintre cei care au fugit erau români, urmați de germani (4.800) și maghiari (aproximativ 3.500). Majoritatea fugarilor aveau studii elementare (17.500), în timp ce doar 1.450 au absolvit studii superioare, incluzând ingineri, medici și profesori.
CNSAS a constatat că, în ciuda riscurilor, majoritatea celor care au evadat din „raiul comunist” proveneau din clasa muncitoare, considerată aliata naturală a regimului comunist, cu peste 16.000 de muncitori în diverse meserii. Acesta este un paradox semnificativ, având în vedere că regimul comunist promovează ideea că această clasă era fidelă sistemului.
În urma trecerii ilegale, 6.295 de persoane și-au reglementat statutul și au obținut aprobarea de a se stabili în străinătate. Dintre aceștia, 2.056 au păstrat cetățenia română, în timp ce 4.239 au renunțat la ea. Statutul a fost respins pentru 591 de persoane, iar 357 s-au întors în țară. Informații despre aproape 14.000 de fugiți rămân necunoscute, subliniind nevoia de a continua cercetările asupra acestor aspecte istorice complicate.