Reacții vehemente după laudele europarlamentarei
Diana Șoșoacă, europarlamentară din România, se află în mijlocul unui scandal după ce Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a depus un denunț penal împotriva ei. Denunțul a fost formulat pentru promovarea cultului lui Nicolae Ceaușescu, dictator responsabil pentru numeroase atrocități, în cadrul unui discurs susținut în plenul Parlamentului European.
Pe 11 februarie, Șoșoacă a lăudat politica externă a lui Ceaușescu, afirmând că „nimeni nu l-a egalat vreodată” și a sugerat că strategiile de politică externă ale Uniunii Europene ar trebui să se inspire din modelul său. Aceasta a provocat indignare în rândul colegilor săi parlamentari și a stârnit reacții vehemente din partea IICCMER. Într-un comunicat, instituția a subliniat că astfel de declarații nu pot fi privite ca simple nostalgii, ci mai degrabă ca simptome ale unei gândiri periculoase, care subminează valorile democratice.
IICCMER a explicat că promovarea cultului personalității lui Ceaușescu constituie o infracțiune conform legislației românești, iar discursul europarlamentarei reprezintă o ofensă adusă memoriei celor care au suferit sub regimul comunist. Daniel Șandru, președintele IICCMER, a declarat că apologia dictaturii nu doar că falsifică istoria, dar pune în pericol eforturile societății românești de a construi un viitor bazat pe libertate și justiție.
În replică, Diana Șoșoacă a contestat gravitatea acuzațiilor, numind IICCMER un „institut inutil” și afirmând că beneficiază de imunitate parlamentară. Ea a promis că va continua să pronunțe numele lui Ceaușescu în fiecare zi și a declarat că dosarul penal împotriva ei reprezintă o formă de șantaj politic destinat să o oprească din activitatea sa. Cu 96 de dosare penale la activ, Șoșoacă își propune să depășească recordul lui Corneliu Vadim Tudor, care a avut peste 100 de dosare.
Acest caz subliniază tensiunile crescânde din politica românească și modul în care figure controversate din istorie continuă să influențeze discursul public. De asemenea, ridică întrebări privind limitele libertății de exprimare și responsabilitatea politicienilor în fața istoriei recente a țării.
Pe fondul acestor evenimente, IICCMER a reamintit importanța unei reacții ferme din partea societății civile și a instituțiilor statului pentru a contracara orice formă de revizionism istoric, mai ales în contextul în care Europa își reconstruiește valorile pe baza lecțiilor învățate din totalitarismul trecut.