Reacții vehemente în urma respingerii lui Cărtărescu
Mircea Cărtărescu, unul dintre cei mai apreciați scriitori români, a fost respins la un singur vot de a deveni membru corespondent al Academiei Române, obținând 73 din cele 74 de voturi necesare. Această decizie a stârnit reacții puternice din partea colegilor de breaslă și a intelectualilor, care au condamnat atitudinea conservatoare a unor membri ai Academiei.
În cadrul unui eveniment dedicat lansării traducerii în limba maghiară a volumului său „Nu striga niciodată ajutor”, Cărtărescu a fost primit cu aplauze de o audiență mixtă, evidențiind impactul său cultural. Hajdu Áron, directorul editurii Bookart, a declarat că este o onoare să-l aibă ca invitat pe scriitor, subliniind importanța sa în literatura română.
Reacțiile la respingerea sa nu au întârziat să apară. Bogdan O. Popescu l-a numit pe Cărtărescu „cel mai important scriitor român”, în timp ce Vasile Bănescu a descris decizia ca o manifestare a „lichelei apărute din bezna morală a comunismului”. Bănescu a criticat vehement atmosfera din Academia Română, numind-o „îmbâcsită de ultranaționalism post-ceaușist”.
Gabriel Liiceanu a sugerat că ar fi mai bine să se reformeze Academia, în timp ce Andrei Caramitru a atacat un alt membru, Nicolae Breban, pe care l-a acuzat de comunism și turnătorie. Ana Blandiana a caracterizat respingerea lui Cărtărescu drept „o pată de neșters pe obrazul Academiei”.
Președintele Academiei, Ioan Aurel Pop, a declarat că decizia de a nu-l accepta pe Cărtărescu este regretabilă, subliniind că majoritatea membrilor au votat în favoarea sa, dar regulile impun un număr minim de voturi. Această situație reflectă nu doar o luptă între generații de intelectuali, ci și o dezbatere mai amplă despre valorile culturale și identitatea națională în România contemporană.