Impactul suspendării fondurilor USAID asupra presei independente
Înghețarea finanțării USAID a provocat o criză semnificativă în mass-media din Europa de Est, lăsând numeroase instituții de presă vulnerabile în fața tendințelor autoritariste și a corupției. Ungaria, Bosnia și Georgia sunt printre cele mai afectate țări, iar pierderea fondurilor pune în pericol capacitatea mass-media de a monitoriza și a trasa la răspundere guvernele.
La o întâlnire editorială desfășurată pe 10 februarie, jurnaliștii de la publicația maghiară de investigații Atlatszo au discutat despre dilema financiară cu care se confruntă, după ce subvențiile din partea USAID au fost suspendate. "Fără aceste fonduri, ar fi foarte greu să menținem presa independentă aici (în Ungaria)", a declarat Tamas Bodoky, redactorul-șef al Atlatszo, subliniind nevoia de a găsi noi surse de finanțare.
Această publicație non-profit, înființată în 2011, s-a dedicat investigării corupției și a influenței oligarhilor maghiari asupra guvernului. Bodoky a menționat că, în perioada 2023-2024, aproximativ 10-15% din bugetul lor provenea din fonduri USAID.
Deciziile recente ale administrației Trump, care au inclus suspendarea majorității fondurilor USAID timp de 90 de zile, au generat haos în rândul organizațiilor non-guvernamentale și al proiectelor umanitare la nivel global. Deși USAID oferă miliarde de dolari în ajutoare umanitare, agenția joacă un rol crucial și în sprijinirea democrației și a societății civile.
În Europa Centrală, USAID a inițiat noi programe la sfârșitul anului 2022 pentru a consolida instituțiile democratice, acțiuni ce au fost întâmpinate cu nemulțumire de Viktor Orban, prim-ministrul Ungariei. Orban, considerat un aliat al lui Trump, a susținut măsurile președintelui american, având ca scop eliminarea influențelor externe asupra mass-media naționale.
Pe fondul acestor acțiuni, Orban a declarat că intenționează să elimine toate "rețelele străine" de ONG-uri și mass-media critice, creând astfel un climat de frică și de reprimare a libertății presei. "Nu se poate permite ca banii din străinătate să influențeze politica maghiară", a afirmat Orban, având în vedere provocările electorale cu care se confruntă în 2026.
În acest context, Ungaria a căzut pe locul 67 în clasamentul mondial al libertății presei în 2024, o scădere dramatică față de locul 23 în 2010. Georgia și Bosnia, de asemenea, au suferit scăderi semnificative în ceea ce privește libertatea presei, clasându-se pe locurile 103 și 81.
Asociația "Umbrella", din Sarajevo, care sprijină 13 mass-media non-profit din Balcani, așteaptă cu îngrijorare reluarea fondurilor USAID, fără de care multe dintre aceste instituții ar putea fi nevoite să reducă drastic activitatea de investigație.
"Dacă donațiile SUA către mass-media din Bosnia și Herțegovina ar fi oprite definitiv, unele dintre acestea ar fi forțate să își reducă domeniul de activitate", a declarat Milica Samardzic, directorul Umbrella, subliniind impactul devastator al tăierilor financiare asupra jurnalismului de investigație.
În timp ce SUA a fost un susținător tradițional al mass-media independente, Europa de Est a fost mereu o zonă de interes, în special din timpul Războiului Rece. Recent, Elon Musk a cerut închiderea Radio Europa Liberă, considerându-l o "relicvă a trecutului".
Federatia Europeană a Jurnaliștilor a cerut mobilizarea instituțiilor europene pentru a sprijini pluralismul media, avertizând că măsurile lui Trump vor duce la haos în ecosistemul media din peste 30 de țări, inclusiv din Europa. În Georgia, unde protestele împotriva unui guvern considerat autoritar și pro-rus continuă, deciziile lui Trump se resimt dureros în rândul mass-media independente.
"Fără jurnalism independent, nu va exista nimeni care să ceară socoteală puterii", a declarat Dominik Cagara, co-fondatorul OC-Media, ilustrând necesitatea unei prese libere pentru o societate sănătoasă.