Iohannis semnează bugetul controversat pentru 2025
Președintele Klaus Iohannis a semnat luni decretele pentru promulgarea Legii bugetului de stat pe anul 2025 și a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat. Aceste decizii vin după un vot în plenul reunit al Parlamentului, unde 254 de deputați și senatori au fost de acord cu bugetul, iar 192 s-au opus.
Premierul Marcel Ciolacu a încercat să explice natura bugetului, care a fost considerat de unii drept optimist, iar de alții, drept auster. „Este un buget de dezvoltare”, a afirmat el, adăugând că nu se vor face tăieri de salarii sau pensii, în contrast cu măsurile din 2010. Ciolacu a subliniat că nu se va crește TVA-ul, pentru a nu afecta nivelul de trai al populației, și a menționat că România nu va apela la fonduri FMI, ci la resurse europene.
Bugetul include cea mai mare alocare de resurse din finanțări europene de la aderarea la Uniunea Europeană, cu investiții majorate la 150 de miliarde de lei anual, și bani suplimentari destinați spitalelor, educației și infrastructurii. „Am câștigat o fereastră uriașă de timp pentru a ne dezvolta țara, și am de gând să o folosesc la maximum”, a declarat premierul, subliniind angajamentul României de a reduce deficitul bugetar la 7% din PIB.
Criticile la adresa bugetului au fost diverse, iar unele voci din mediul de afaceri au sugerat că bugetul ar trebui să fie echilibrat ca un buget de firmă. Ciolacu a respins această idee, argumentând că nu există un stat european modern care să nu fi investit în dezvoltare prin deficite bugetare. Comparativ cu alte țări, România are un grad de îndatorare mult mai mic, ceea ce îi oferă o marjă de manevră în dezvoltare.
În acest context, bugetul pe 2025 vine cu promisiuni de investiții și creștere economică, dar și cu provocări majore. Rămâne de văzut dacă vor putea fi respectate angajamentele asumate și cum va influența acest buget traiul românilor în anii ce urmează.