Sancțiuni impuse în contextul acuzațiilor de partizanat împotriva tribunalului
Președintele american Donald Trump a semnat un ordin executiv prin care impune sancțiuni economice și de călătorie persoanelor implicate în anchetele Curții Penale Internaționale (CPI) ce vizează cetățeni americani și aliați ai SUA, cum ar fi Israelul. Această acțiune reiterează un demers similar din timpul primului său mandat.
Măsura coincide cu vizita premierului israelian Benjamin Netanyahu la Washington, acesta fiind căutat de CPI împreună cu fostul său ministru al apărării și un lider al grupului militant palestinian Hamas, în contextul conflictului din Fâșia Gaza. Până în prezent, Statele Unite nu au făcut publice numele persoanelor sancționate.
În 2020, în timpul primei sale administrații, Trump a impus sancțiuni procurorului de atunci al CPI, Fatou Bensouda, și unui dintre principalii săi asistenți, în legătură cu o investigație privind presupusele crime de război comise de trupele americane în Afganistan.
Sancțiunile actuale prevăd înghețarea activelor americane ale persoanelor sancționate și interzicerea intrării în Statele Unite atât pentru acestea, cât și pentru familiile lor. CPI este o instanță permanentă cu 125 de membri, având autoritatea de a judeca crime de război, crime împotriva umanității, genocid și crime de agresiune.
Statele Unite, China, Rusia și Israelul nu sunt membre CPI și nu recunosc jurisdicția acesteia. Trump a semnat ordinul executiv după ce democrații din Senatul SUA au blocat recent o inițiativă republicană de a adopta o legislație ce viza sancționarea tribunalului pentru crime de război.
Surse au declarat pentru Reuters că CPI a luat măsuri pentru a-și proteja personalul de posibilele sancțiuni americane, inclusiv plătind salariile cu trei luni în avans, în anticiparea unor restricții financiare ce ar putea paraliza activitatea tribunalului.
Judecătoarea Tomoko Akane, președintele CPI, a avertizat în decembrie că sancțiunile impuse de SUA ar putea submina rapid operațiunile tribunalului și chiar existența acestuia.
În plus, Rusia și-a îndreptat atenția asupra CPI, emitând, în 2023, un mandat de arestare pe numele președintelui Vladimir Putin, acuzat de crima de război pentru deportarea ilegală a sute de copii din Ucraina. Rusia a interzis intrarea procurorului-șef al CPI, Karim Khan, și a inclus pe acesta, precum și pe doi judecători ai CPI, pe lista sa de persoane căutate.