Cerere de audit pentru transparență financiară
Fundația pentru Apărarea Cetățenilor împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) a semnalat vineri nereguli grave în gestionarea financiară a Complexului Energetic Oltenia, denunțând salarii exorbitante și beneficii nejustificate în condițiile în care compania se confruntă cu o prăbușire economică îngrijorătoare.
Datele oficiale arată o scădere dramatică a profitului net al CE Oltenia, de la 3,5 miliarde de lei în 2022, la 1 miliard de lei în 2023, iar estimările pentru 2024 indică o scădere alarmantă la doar 285 de milioane de lei, ceea ce reprezintă o reducere de aproape 12 ori în comparație cu acum doi ani.
FACIAS atrage atenția că, deși profitul net s-a diminuat considerabil, cheltuielile salariale au crescut cu 130 de milioane de lei față de anul anterior. În pofida acestor pierderi, conducerea CE Oltenia continuă să beneficieze de salarii și avantaje financiare disproporționate. Membrii Directoratului primesc lunar aproximativ 30.000 de lei, iar directorii din conducerea executivă au salarii cuprinse între 14.600 și 20.500 de lei. De asemenea, liderii de sindicat angajați ca inspectori sociali au salarii nete între 9.000 și 10.500 de lei.
FACIAS a solicitat explicații oficiale privind politica salarială a companiei. Răspunsurile primite din partea lui Iulius-Dan Plavet, președinte al directoratului CE Oltenia, confirmă salariul brut maxim de 28.219 lei pe lună și un salariu mediu brut de 13.195 lei. În contextul în care conducerea își menține salariile de lux, FACIAS avertizează că situația financiară a companiei pare să se îndrepte către un colaps total.
Organizația a solicitat Ministerului Energiei și altor instituții competente să inițieze un audit detaliat cu privire la utilizarea banilor publici la CE Oltenia. Este inacceptabil ca, în timp ce compania se confruntă cu pierderi masive, conducerea să își păstreze privilegii financiare, fără a avea vreo responsabilitate față de interesul public. FACIAS subliniază că o continuare a acestei politici salariale ar putea duce la acumularea de datorii publice și la riscul incapacității de a livra energie consumatorilor.
Acest apel la responsabilizare subliniază nevoia urgentă de reformă și transparență în managementul companiilor de stat, esențial pentru protejarea intereselor cetățenilor și stabilitatea sectorului energetic național.