Identitatea lingvistică și etnică în transformare
Recensământul din 2024 a relevat o scădere alarmantă a populației Republicii Moldova, cu aproximativ 388.000 de persoane mai puțin decât în urmă cu zece ani. Datele preliminare, publicate astăzi de Biroul Național de Statistică, indică o structură demografică în continuă schimbare. Din totalul de 2.401.200 de cetățeni ai Republicii Moldova, 47,1% sunt bărbați și 52,9% femei.
Populația urbană numără peste 1,1 milioane, în timp ce 1,3 milioane locuiesc în mediul rural. Un aspect notabil al acestui recensământ este creșterea numărului celor care se identifică ca români, ajungând la 7,9%, comparativ cu 6,7% în 2014. În același timp, 77,2% din populație se declară moldoveni, cu o ușoară creștere față de 75,3% în urmă cu zece ani.
Pe de altă parte, numărul ucrainenilor a scăzut de la 6,8% la 4,9%, iar reprezentanții altor grupuri etnice, precum găgăuzii, rușii și bulgarii, au înregistrat și ei o diminuare. În ceea ce privește limba vorbită, 31,3% din populație a declarat că vorbește română, în creștere cu 8,1 puncte procentuale față de 2014. Totuși, 49,2% au menționat „limba moldovenească” ca limbă maternă, o denumire care, deși a fost oficial înlocuită cu limba română în Constituție în 2023, continuă să fie folosită pe scară largă.
Această discrepanță evidențiază o realitate complexă, în care identitatea națională și limbajul se intersectează într-un mod provocator. Aproape jumătate din cetățeni continuă să se declare vorbitori ai unei limbi care, din punct de vedere legal, nu mai există. Aceste rezultate sugerează o nevoie urgentă de a aborda problemele identității și apartenenței în Republica Moldova, o țară în plină transformare.
Recensământul a avut loc între 8 aprilie și 7 iulie 2024, iar rezultatele finale vor fi prezentate în 2025, oferind o imagine mai clară asupra tendințelor demografice și culturale din Republica Moldova.