Cercetarea deschide noi orizonturi în reproducerea unisexuată
Oamenii de știință din China au realizat o performanță remarcabilă în domeniul ingineriei genetice, creând șoareci de laborator cu doi părinți masculi. Această cercetare, publicată în revista Cell Stem Cell, deschide noi orizonturi pentru reproducerea unisexuată la mamifere și ar putea influența viitorul medicinei regenerative și al conservării speciilor în pericol.
Studiul a implicat manipularea genetică a celulelor stem embrionare, vizând un set specific de aproximativ 200 de gene imprimate, care în mod normal împiedică reproducerea unisexuată. Prin editarea a 20 dintre aceste gene și utilizarea tehnologiei de clonare, cercetătorii au reușit să genereze embrioni bipaterni, fără contribuția genetică a unei femele.
În total, echipa a creat 1.081 de embrioni, dintre care doar 12% au supraviețuit până la naștere. Dintre aceștia, 134 de șoareci s-au născut, dar mai mult de jumătate au murit înainte de a ajunge la maturitate. Cei care au supraviețuit au prezentat anomalii de dezvoltare semnificative, inclusiv diformități craniofaciale și sterilitate.
"Sterilitatea șoarecilor bipaterni ar putea fi rezultatul modificărilor excesive ale genelor imprimate, care joacă roluri esențiale în dezvoltarea mamiferelor", a explicat profesorul Lu, coautor al studiului. Deși cercetarea a generat progrese notabile, rămân provocări semnificative înainte ca aceste tehnici să fie aplicate în cazul oamenilor.
Biologul Zhi-kun Li, principalul autor al studiului, a subliniat că această tehnică ar putea avea implicații importante pentru conservarea speciilor aflate în pericol de extincție, oferind o metodă alternativă de reproducere. Totodată, cercetarea poate contribui la avansarea medicinei regenerative, având în vedere rolul crucial al celulelor stem în înlocuirea țesuturilor și organelor afectate de boli.
Experimentele anterioare în acest domeniu, cum ar fi cele realizate de o echipă din Japonia, au demonstrat că este posibil să se creeze șoareci fără mamă, dar cu rezultate mai favorabile. Profesorul Katsuhiko Hayashi a subliniat că metoda echipei sale nu a implicat editarea extensivă a genomului, ceea ce a dus la o rată mai bună de supraviețuire a puilor.
Cercetarea chineză reprezintă un pas semnificativ în înțelegerea funcției genelor imprimate și a potențialului lor în tehnologiile reproductive. Cu toate acestea, experții avertizează că trebuie depășite barierele tehnice și etice înainte ca astfel de progrese să fie aplicate la oameni.