Tensiuni crescânde în Kinshasa și Goma
Protestele din Republica Democratică Congo au atins un nou nivel de intensitate marți, 28 ianuarie, în capitala Kinshasa, unde poliția a fost nevoită să utilizeze gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimea care a atacat ambasadele mai multor națiuni, inclusiv Statele Unite și Franța. Demonstrațiile sunt alimentate de acuzele că Franța, Belgia, Statele Unite și alte țări sprijină indirect acțiunile militare ale Rwandei, care colaborează cu gruparea rebelă M23.
Ministrul de externe francez, Jean-Noël Barrot, a confirmat atacul asupra ambasadei Franței, care a suferit pagube din cauza unui incendiu, stins rapid de autorități. La ambasadele Ugandei și Kenyei s-au înregistrat, de asemenea, acte de vandalism, iar martorii susțin că soldații care păzeau ambasada Kenyei nu au intervenit pentru a opri violențele.
În ciuda acestor incidente, ministrul Comunicațiilor din Congo, Patrick Muyaya, a făcut apel la calm, subliniind dreptul cetățenilor de a-și exprima nemulțumirile, dar insistând asupra necesității de a evita violența împotriva reprezentanțelor diplomatice.
Protestele au fost declanșate de conflictul din estul țării, unde rebelii M23, susținuți de Rwanda, au capturat orașul Goma, o zonă crucială din punct de vedere strategic și bogată în resurse naturale. Gruparea M23 a obținut controlul asupra unor părți extinse din estul Congo din 2021, intensificându-și avansul spre Goma în ultimele săptămâni.
Informațiile neoficiale sugerează că în conflictele recente din zonă s-ar afla mercenari români, aduși de Horațiu Potra, care luptă de partea forțelor guvernamentale congoleze. Numărul acestora variază între câteva zeci și 200.
În această situație gravă, Ministerul Afacerilor Externe din România a transmis că monitorizează îndeaproape situația cetățenilor români din Republica Democratică Congo, în contextul escaladării conflictului.
Secretarul general al ONU, António Guterres, a cerut Rwandei să își retragă trupele de pe teritoriul Congoului și a apelat la M23 să înceteze acțiunile ostile. Atât ONU, cât și autoritățile congoleze acuză Rwanda de sprijinul acordat grupării M23, deși oficialii rwandezi neagă aceste acuzații, punând vina pe Congo pentru izbucnirea conflictului.
Pe fondul acestor tensiuni, ONU și marile puteri internaționale își exprimă temerile că acest conflict ar putea escalada într-un război regional, similar celor din 1996-1997 și 1998-2003, care au dus la milioane de morți din cauza foametei și bolilor. Corelarea între protestele violente din Kinshasa și conflictele armate din estul țării subliniază complexitatea situației din Republica Democratică Congo, care continuă să se confrunte cu o instabilitate profundă și provocări umanitare severe.