Alegerile din Belarus sunt o formalitate pentru Lukașenko
Alegerile prezidențiale din Belarus, programate pentru duminică, 26 ianuarie, sunt percepute ca o formalitate, având în vedere că Aleksandr Lukașenko, aflat la putere de peste 30 de ani, se pregătește să obțină al șaptelea mandat consecutiv.
În ciuda contextului internațional tensionat, Lukașenko rămâne un aliat apropiat al lui Vladimir Putin, facilitând invazia Ucrainei prin oferirea teritoriului belarus. Contestarea sa în 2020, care a dus la proteste masive, a fost zdrobită brutal, iar sute de belaruși au fost condamnați la închisoare sau au fugit din țară, lăsând opoziția dezorganizată și fără forțe.
Organizațiile de apărare a drepturilor omului raportează că în Belarus există peste 1.200 de deținuți politici, mulți dintre ei încarcerați fără acces la avocați sau comunicare cu familiile.
Alina, o tânără de 19 ani, afirmă cu convingere că Lukașenko este „pilonul nostru” și că majoritatea oamenilor îl susțin, deși preferă să nu-și dezvăluie numele de familie. Ea nu se plânge de venitul său lunar, care variază între 1.400 și 1.600 de ruble belaruse (aproximativ 450 de euro), și își exprimă mândria de a vota cu „Batka”, numele popular al lui Lukașenko.
În ciuda aprecierilor din partea unora, cum ar fi Antonina, o pensionară de 77 de ani, care se bucură de creșterea pensiilor, realitatea economică a țării este marcată de sancțiuni severe impuse de Occident din cauza reprimării vocilor critice și a sprijinului logistic acordat invaziei ruse în Ucraina.
Serghei Kuznețov, în vârstă de 74 de ani, susține că Belarusul a găsit alternative în comerțul cu China, dar realitatea este că accesul la produsele europene este drastic limitat, iar țara se confruntă cu pierderi de piețe și restricții severe în transportul internațional.
Dmitri, un profesor de 39 de ani, subliniază că sancțiunile afectează toate familiile, dar indică faptul că el și familia sa se simt bine în regimul lui Lukașenko, deși recunoaște că mulți cunoscuți au ales să fugă din țară din cauza fricii de represalii.
Uniunea Europeană a declarat că Lukașenko nu are nicio legitimitate democratică, subliniind că alegerile din 2020 au fost „nici libere, nici democratice” și evidențiind încălcările persistente ale drepturilor omului. Franța a anunțat că scrutinul de duminică nu va respecta standardele democratice, iar Ministerul de Externe a avertizat că nivelul fără precedent al represiunii și restricțiile la adresa libertăților fundamentale fac aceste alegeri lipsite de orice legitimitate.