Provocări economice pentru România
România se confruntă cu o provocare majoră în încercarea de a restabili încrederea investitorilor și de a reduce deficitul bugetar, cel mai mare din Uniunea Europeană. Anul acesta, țara intenționează să atragă 13 miliarde de euro prin obligațiuni internaționale, însă obstacolele politice complică acest demers. Alegerile prezidențiale din mai, care au fost programate după anularea votului din decembrie din cauza acuzațiilor de interferență rusească, îngreunează elaborarea unui plan de reducere a deficitului la 7% din PIB.
Agențiile de rating S&P și Fitch au plasat România pe o traiectorie periculoasă, cu posibilitatea ca S&P să retrogradeze perspectiva ratingului la negativă. În prezent, România se află deja la cel mai scăzut grad de investiții, iar pierderea acestui statut, cunoscut sub numele de „înger căzut”, ar putea duce la creșterea semnificativă a costurilor de împrumut. Un studiu al Băncii Mondiale din 2016 a arătat că retrogradarea la categoria junk din partea a două agenții majore ar putea crește costurile de împrumut cu aproape 200 de puncte de bază.
În ciuda faptului că datoria României este sub media UE, țara a înregistrat cea mai rapidă creștere a împrumuturilor din blocul comunitar începând din 2019. Expertul Yerlan Syzdykov de la Amundi a declarat că deja se observă o deteriorare a percepției investitorilor asupra economiei românești.
În această situație, ministrul Finanțelor, Barna Tanczos, speră ca măsurile de reducere a deficitului și tăierile costurilor din sectorul public incluse în bugetul pentru 2025 să contribuie la restabilirea credibilității fiscale a țării. România își propune să reducă deficitul la 2,5% până în 2031, plan aprobat recent de Bruxelles. Cu toate acestea, fără majorări de taxe, care sunt nepopulare și pot afecta negativ stabilitatea socială, implementarea acestor măsuri rămâne incertă.
Randamentele obligațiunilor de stat pe 10 ani au crescut recent cu 74 de puncte de bază, ajungând la cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani. În contextul celor patru rânduri de alegeri desfășurate anul trecut, deficitul bugetar a ajuns la 8,6% din PIB, iar perspectivele de reducere a acestuia sunt îngrijorătoare. În plus, șeful Agenției Române pentru Datorie Publică, Ștefan Nanu, a subliniat necesitatea respectării planului pentru 2031, care ar trebui să susțină creșterea economică și să abordeze deficitul.
Contradicțiile în privința necesității creșterilor de taxe și lipsa unui buget aprobat pentru 2025 complică și mai mult situația. Mikhail Volodchenko de la AXA Investment Managers a afirmat că investitorii ar putea pedepsi țările care nu oferă semne de stabilitate fiscală. România trebuie să acționeze rapid pentru a evita retrogradarea și pentru a asigura un viitor economic stabil.