Furtuna solară din mai 2024 a provocat efecte globale fără precedent

Publicat: 2025-01-23 18:18

Pe scurt

Furtuna solară din mai 2023 a fost cea mai intensă din ultimii 35 de ani, afectând datele seismice la nivel mondial. Studiile realizate de cercetătorii spanioli subliniază cum curenții electrici generați au influențat semnalele seismice, oferind o nouă metodă de monitorizare a vremii spațiale. Aceste descoperiri ar putea transforma înțelegerea furtunilor solare și a impactului lor asupra Pământului.

Brief

The solar storm in May 2023 was the strongest in 35 years, impacting global seismic data. Research from Spanish scientists highlights how electric currents influenced seismic signals, offering a new method for monitoring space weather. These findings could transform the understanding of solar storms and their impact on Earth.

Furtuna solară din mai 2024 a provocat efecte globale fără precedent

Sursa foto: hotnews.ro

Impactul furtunii solare asupra seismologiei globale

Furtuna solară din luna mai a anului trecut a fost cea mai intensă din ultimele trei decenii, având un impact semnificativ asupra seismologiei globale. Cercetările conduse de seismologul Jordi Diaz Cusi de la Centrul de Geoștiințe din Barcelona, parte a Consiliului Național de Cercetare din Spania (CSIC), evidențiază consecințele acestei furtuni, care s-a desfășurat între 10 și 13 mai 2023.

Furtuna geomagnetică, clasată la nivelul G5, cel mai înalt, a generat unde solare care au afectat nu doar rețelele electrice și sateliții, ci și animalele migratoare. Studiul recent publicat în revista Scientific Reports arată că semnalele magnetice au fost înregistrate clar pe o perioadă de peste 55 de ore, ceea ce o face una dintre cele mai lungi furtuni geomagnetice observate vreodată.

Diaz subliniază că măsurătorile de la seismometrele de bandă largă din întreaga lume au fost afectate de interferența acestei furtuni solare. Studiul analizează modul în care curenții electrici produși de modificările câmpului magnetic influențează senzorii seismici, cu semnale detectate la frecvențe sub 10 mHz, mai clare între 1,5 și 5 mHz, în cadrul pulsațiilor magnetice Pc5.

Deși magnetometrele rămân instrumentele tradiționale pentru monitorizarea câmpului magnetic al Pământului, descoperirile lui Diaz sugerează că seismometrele pot oferi date valoroase. Cu o distribuție globală, aceste dispozitive au identificat peste 300 de urme seismice în Europa în timpul furtunii, comparativ cu doar 30 de magnetograme.

Analiza echipei lui Diaz a fost realizată folosind date seismice din rețele internaționale, precum EIDA-EPOS și FDSN. Această metodă inovatoare deschide noi perspective pentru studierea vremii spațiale și demonstrează cum semnalele seismice pot completa informațiile obținute prin magnetometre.

Cercetătorul subliniază că semnalele seismice nu înlocuiesc complet înregistrările magnetometrelor, dar pot oferi o înțelegere temporară mai bună a furtunilor solare, având în vedere că numărul de seismometre este semnificativ mai mare. Astfel, aceste descoperiri pot revoluționa modul în care monitorizăm furtunile solare, consolidând rolul seismometrelor ca instrumente esențiale în observarea efectelor spațiale asupra planetei.