Decizia Meta și reacția Comisiei Europene
Comisia Europeană a respins acuzațiile de cenzură formulate de Mark Zuckerberg, CEO-ul Meta, care a anunțat eliminarea programului de "verificare a faptelor" în Statele Unite. Această decizie survine în contextul revenirii iminente a lui Donald Trump la Casa Albă, un aspect care a stârnit controverse în mediul online.
Miercuri, Zuckerberg a declarat că rețeaua socială Meta va diminua cenzura pe teme sensibile, cum ar fi imigrația și identitatea de gen, susținând că, în trecut, compania a fost acuzată de cenzurarea vocii conservatoare. "Am ajuns într-un punct în care pur și simplu sunt prea multe greșeli și prea multă cenzură. A sosit momentul să revenim la rădăcinile noastre în ceea ce privește libertatea de exprimare", a afirmat Zuckerberg.
Această schimbare de direcție a fost influențată de numirea republicanului Joel Kaplan ca șef pentru afaceri globale al Meta și de includerea lui Dana White în comitetul de conducere al companiei, o apropiată a lui Trump. În Statele Unite, programul de "verificare a faptelor" va fi înlocuit cu un sistem de "note comunitare", similar cu cel utilizat de rețeaua socială X, deținută de Elon Musk. Totuși, modificările nu se aplică în Uniunea Europeană, unde Meta este obligată să respecte normele Legii Serviciilor Digitale.
Zuckerberg a exprimat îngrijorări cu privire la creșterea numărului de legi care, în opinia sa, instituționalizează cenzura în UE, afirmând că acest lucru îngreunează inovația. Această declarație a fost contestată de Comisia Europeană, care a subliniat că nu există nicio formă de cenzură din partea sa. "Respingem categoric orice alegație de cenzură din partea noastră", a declarat Paula Pinho, purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene.
Executivul comunitar a anunțat că va continua să monitorizeze activitățile Meta pentru a se asigura că respectă reglementările europene, subliniind importanța transparenței și responsabilității în gestionarea conținutului pe platformele digitale.