Consecințele atacului cu rachete ATACMS
Rusia a anunțat sâmbătă, 4 ianuarie, că va lua măsuri de represalii împotriva Ucrainei, după ce aceasta a efectuat un atac cu rachete americane ATACMS asupra unor ținte rusești. Kremlinul a caracterizat acest incident ca fiind o "linie roșie" în contextul conflictului care durează de aproape trei ani.
„Aceste acțiuni ale regimului de la Kiev, susținut de țările occidentale, vor face obiectul unor represalii”, a declarat armata rusă într-un comunicat. Aceasta a susținut că a interceptat opt rachete ATACMS care vizau regiunea Belgorod și 72 de drone ucrainene, conform raportărilor Agerpres.
În noiembrie, președintele american Joe Biden a aprobat cererea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a lovi ținte în adâncimea teritoriului rus cu rachete ATACMS. Această decizie a fost susținută și de Marea Britanie și Franța, care au autorizat utilizarea rachetelor Storm Shadow/SCALP. De la acea dată, armata ucraineană a lansat mai multe atacuri în Rusia, având o rază de acțiune de aproximativ 300 de kilometri.
După primul atac ucrainian, Rusia a reacționat folosind racheta balistică hipersonică Oreșnik, vizând o fabrică de armament în Dnipro. Președintele Putin a avertizat că va răspunde decisiv oricărei escaladări a conflictului, menționând că o aprobată solicitare a Kievului pentru atacuri asupra teritoriului rus ar însemna o implicare directă a NATO.
Putin a subliniat că localizarea țintelor și direcționarea rachetelor necesită sprijin din partea țărilor care furnizează armament Ucrainei. În ultimele săptămâni, liderul rus a amenințat că va ordona atacuri asupra centrului Kievului ca reacție la atacurile ucrainene cu rachete ATACMS sau Storm Shadow/SCALP.
Această escaladare a tensiunilor între Rusia și Ucraina ridică semne de întrebare cu privire la viitorul conflictului și la impactul asupra securității regionale. Războiul continuă să afecteze grav populația civilă și stabilitatea în zonă, cu consecințe imprevizibile pe termen lung.