Menținerea diurnei de 2% pentru magistrați provoacă controverse
Ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, a justificat menținerea diurnei de 2% pentru magistrați, în ciuda reducerilor aplicate altor categorii profesionale, afirmând că aceasta este o „excepție” necesară pentru buna funcționare a instanțelor. Într-o declarație făcută la Antena 3, Barna a explicat că Ministerul Justiției a cerut menținerea acestei diurne pentru a evita perturbarea activității judiciare.
„Diurna de 2% a fost tăiată și la parlamentari, dar a revenit în toate sectoarele, cu excepția a 300 de persoane din sistemul Ministerului Justiției”, a subliniat ministrul. Aceasta diurnă, care se aplică judecătorilor, procurorilor și personalului asimilat detașat în alte localități, poate crește venitul acestora cu până la 2000 de euro pe lună.
Numărul magistraților beneficiari este limitat, iar cei care primesc aceste sume sunt în principal angajați ai Consiliului Superior al Magistraturii, Inspecției Judiciare sau Ministerului Justiției. Recenta modificare legislativă nu afectează dreptul acestora de a primi diurna, în contrast cu alte profesii care au suferit reduceri.
Investigațiile recente, cum ar fi cele realizate de Rise Project, arată că veniturile din diurnă pot depăși 30.000 de euro anual pentru unii magistrați, iar cei din vârful sistemului judiciar pot câștiga sume considerabile, în special membrii Consiliului Superior al Magistraturii, cu salarii anuale ce depășesc 500.000 de lei.
Proiectul inițial al „ordonanței trenuleț” prevedea reducerea privilegiilor pentru personalul din justiție, inclusiv diurna. Totuși, după presiuni din partea sistemului judiciar, această prevedere a fost eliminată din forma finală a ordonanței. Tánczos Barna a confirmat că diurna specială este limitată la 300 de persoane și că parlamentarii nu mai beneficiază de aceleași privilegii.
Criticile se intensifică în rândul opiniei publice, având în vedere că diurna de 2% este percepută ca o formă de privilegiu în contextul în care alte categorii profesionale suferă reduceri. Această situație subliniază discrepanțele din sistemul bugetar și ridică întrebări despre transparența și echitatea în acordarea fondurilor publice.