Datoria publică a atins un nou record în România
Datoria administrației publice a crescut semnificativ în luna octombrie 2024, ajungând la 931,186 miliarde lei, o creștere de la 916,758 miliarde lei în luna precedentă, conform Ministerului Finanțelor.
Această datorie reprezintă acum 54% din Produsul Intern Brut (PIB), în comparație cu 53,1% în septembrie. Această tendință de creștere reflectă o preocupare constantă pentru stabilitatea economică a țării, în special în contextul provocărilor financiare globale.
Datoria pe termen mediu și lung s-a majorat la 869,216 miliarde lei, în timp ce datoria pe termen scurt a crescut la 61,97 miliarde lei. Cea mai mare parte a acestei datorii, aproximativ 780,243 miliarde lei, este reprezentată de titluri de stat, ceea ce subliniază dependența continuă a guvernului de împrumuturile interne pentru a-și susține cheltuielile.
În detaliu, datoria în moneda națională a fost de 444,283 miliarde lei, în timp ce datoria în euro a atins 390,471 miliarde lei, iar cea în dolari americani s-a ridicat la 94,353 miliarde lei.
Datoria administrației publice centrale a crescut la 908,315 miliarde lei, majorându-se de la 894,36 miliarde lei în luna precedentă. Din această sumă, 846,387 miliarde lei reprezintă datorii pe termen mediu și lung, majoritatea fiind contractate în lei și euro.
În ceea ce privește datoria publică locală, aceasta a crescut ușor, ajungând la 22,87 miliarde lei. Datoria internă totală a administrației publice a fost de 455,713 miliarde lei, ceea ce reprezintă 26,4% din PIB, în creștere față de 25,7% în septembrie.
Pe de altă parte, datoria externă a administrației publice a ajuns la 475,473 miliarde lei, reprezentând 27,6% din PIB, o ușoară creștere față de luna anterioară. Această situație sugerează o nevoie urgentă de consolidare fiscală, având în vedere că datoria continuă să crească într-un ritm alarmant, ceea ce poate afecta viitorul economic al țării.
În concluzie, trendul ascendent al datoriei publice ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea pe termen lung a economiei românești, iar autoritățile trebuie să ia măsuri proactive pentru a gestiona această situație.