Parlamentul din Moldova aprobă o strategie de apărare pe termen lung
Parlamentul Republicii Moldova a adoptat o strategie de apărare pe o perioadă de zece ani, marcând un pas semnificativ în eforturile de integrare europeană. Documentul, prezentat de ministrul apărării Anatolie Nosatîi, prevede creșterea cheltuielilor pentru apărare la 1% din Produsul Intern Brut până în 2030. Această măsură a fost deja inițiată, cu resursele bugetare pentru apărare crescute la 0,39% în 2022 și 0,55% în 2023, în urma tensiunilor generate de războiul din Ucraina.
Acest plan de apărare este un răspuns direct la incertitudinile de securitate din regiune, având în vedere invazia Rusiei în Ucraina și amenințările persistente asupra stabilității naționale. Republica Moldova, una dintre cele mai sărace țări din Europa, se află între Ucraina și România și aspiră la aderarea la Uniunea Europeană, cu un obiectiv stabilit pentru 2030. Cu toate acestea, statutul său neutru, înscris în Constituție, limitează opțiunile de integrare în structuri militare precum NATO.
Opoziția pro-rusă din cadrul Parlamentului a criticat vehement această strategie, considerând-o inutilă și ineficientă, în contextul numărului redus de forțe armate ale țării. Deputatul socialist Adrian Albu a ridiculizat măsurile, întrebându-l pe ministrul apărării cât timp ar putea rezista Moldova în fața unei agresiuni din partea Federației Ruse. Aceasta reflectă o divizare profundă în cadrul forurilor legislative, între viziuni pro-europene și cele pro-ruse.
În plus, documentul subliniază importanța consolidării parteneriatelor cu diverse țări și organizații internaționale pentru a întări apărarea națională. În contextul actual, în care fragmente de drone și rachete din conflictul ucrainean trec prin spațiul aerian al Republicii Moldova, acest plan devine crucial pentru securitatea națională.
Președinta Maia Sandu, pro-occidentală, a fost realeasă recent și a acuzat Rusia de încercări de destabilizare a guvernului său. În acest climat de tensiune geopolitică, strategia de apărare adoptată de Parlament reflectă nu doar o necesitate internă, ci și o reacție la provocările externe care amenință suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova.