Schimbare istorică în recunoașterea limbii române
Guvernul Ucrainei a făcut un pas semnificativ pe 24 decembrie, aprobând un proiect de lege care propune înlocuirea denumirii limbii „moldovenești” cu limba „română” în cadrul Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare. Această modificare vizează limbile care beneficiază de protecție pe teritoriul Ucrainei.
Taras Melniciuk, reprezentantul Guvernului ucrainean în Rada Supremă, a solicitat schimbări importante în propunerea Ucrainei, care a fost ratificată în 2003. Până acum, Ucraina a cerut protejarea limbilor belarusă, bulgară, găgăuză, greacă, ebraică, tătară crimeeană, moldovenească, germană, poloneză, rusă, română, slovacă și maghiară.
Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare este un document esențial al Consiliului Europei, destinat protecției drepturilor minorităților naționale și etnice. Conform acesteia, „Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare este un tratat unic între state care s-au angajat să contribuie la crearea unui viitor favorabil dezvoltării limbilor”.
Proiectul de lege recent aprobat intenționează să excluză limbile rusă și belarusă din categoria celor protejate. Melniciuk a anunțat că noile prevederi vor include limbile bulgară, găgăuză, tătară crimeeană, greacă modernă, germană, poloneză, română, slovacă, maghiară, cehă și ebraică. Totuși, pentru ca această inițiativă să devină efectivă, este necesară aprobarea de către Rada Supremă a Ucrainei.
Declarația premierului român Marcel Ciolacu, datată 18 octombrie 2023, subliniază recunoașterea limbii române ca limbă oficială pentru minoritatea română din Ucraina, înlocuind astfel noțiunea de „limbă moldovenească”. Această modificare este percepută ca o consolidare a identității culturale românești în Ucraina.
Conceptul de „limbă moldovenească” a fost creat în perioada sovietică, având ca scop provocarea de conflicte sociale. Prin adoptarea acestui proiect de lege, Ucraina face un pas important spre reconcilierea istorică și culturală cu România, reflectând angajamentele sale către Uniunea Europeană și comunitatea internațională.
În concluzie, inițiativa Guvernului de la Kiev nu este doar un gest simbolic, ci o recunoaștere a identității culturale a românilor din Ucraina, care ar putea avea un impact pozitiv asupra relațiilor bilaterale dintre cele două țări.