Orbán detaliază viitorul internațional al Ungariei
Într-un interviu acordat publicației Magyar Nemzet, prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, a afirmat că anul 2025 va marca o schimbare semnificativă în politica țării, trecând de la o abordare marcată de război la una de pace, care va genera noi succese economice. Orbán a descris ultimii patru ani ca fiind cei mai dificili din cariera sa politică, subliniind că actuala situație internațională este una nefavorabilă, cu lideri occidentali care nu reușesc să își protejeze țările.
Orbán a invocat alegerile din 2020 din Statele Unite, pe care le consideră fraudate, și a evidențiat dispariția liderilor puternici precum Angela Merkel, ceea ce a condus la instabilitate pe scena politică europeană. În contextul revenirii lui Donald Trump, prim-ministrul ungar a declarat că politica externă a Ungariei trebuie să se concentreze pe construirea de prietenii internaționale, menționând liderii din China, Turcia, Israel și Rusia ca parteneri strategici.
Orbán a subliniat importanța unui sistem echitabil de vize și a unui acord pentru a elimina dubla impozitare între Ungaria și Statele Unite, previzionând astfel o creștere a investițiilor americane în țară. El a exprimat optimism față de viitor, afirmând că lumea va deveni mai sigură și că Ungaria poate atinge pacea.
Referindu-se la președinția ungară a Consiliului Uniunii Europene, Orbán a declarat că mandatul său a fost marcat de inițiative importante, inclusiv extinderea spațiului Schengen și integrarea Balcanilor, toate acestea având scopul de a întări economia europeană.
În privința economiei naționale, Orbán a menționat că Ungaria a reușit să facă față provocărilor aduse de război și a evitat regresia majorității economiilor europene. El a prezis că războiul se va încheia în 2025, fie prin negocieri de pace, fie prin distrugerea unuia dintre combatanți.
Orbán a subliniat necesitatea menținerii suveranității Ungariei în fața birocrației europene, afirmând că, fără apărarea intereselor naționale, ungurii ar fi suportat costuri energetice mult mai mari. Concluzia sa a fost că, fără această abordare fermă, Ungaria ar fi putut ajunge într-o situație similară cu cea a Ucrainei, fără o ieșire clară din conflictul actual.