România conduce în inflație în Uniunea Europeană
România se confruntă cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, cu o rată anuală de 5,4% în noiembrie 2024, conform datelor publicate de Eurostat. Aceasta este a noua lună consecutivă în care țara noastră se află în fruntea acestui clasament, în contextul în care rata inflației la nivelul UE a crescut de la 2,3% în octombrie la 2,5% în noiembrie.
Cele mai scăzute rate anuale ale inflației din UE s-au înregistrat în Irlanda (0,5%), Lituania și Luxemburg (ambele cu 1,1%), în timp ce România este urmată de Belgia (4,8%) și Croația (4%). Comparativ cu luna precedentă, rata inflației în România a crescut de la 5% la 5,4%, o situație care reflectă o tendință îngrijorătoare în economiile europene.
În zona euro, rata anuală a inflației a ajuns la 2,2% în noiembrie, ceea ce depășește ușor ținta de 2% stabilită de Banca Centrală Europeană. Inflația de bază, care exclude bunurile volatile precum energia și alimentele, a rămas constantă la 2,7% din septembrie.
Conform Institutului Național de Statistică, în România, inflația anuală a urcat, în noiembrie, la 5,11%, de la 4,67% în octombrie. Prețurile alimentelor au crescut cu 5,11%, cele nealimentare cu 5,15%, iar serviciile cu 7,56%. Aceste creșteri subliniază presiunea economică cu care se confruntă cetățenii români.
„Indicele prețurilor de consum în noiembrie 2024 comparativ cu octombrie a fost de 100,41%. Rata inflației de la începutul anului a fost de 4,8%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni a fost de 5,7%”, conform INS.
Banca Națională a României a revizuit prognoza de inflație pentru finalul anului 2024, majorând-o de la 4% la 4,9%, și anticipează o scădere la 3,5% la sfârșitul anului 2025. Aceste date evidențiază necesitatea unei reacții adecvate din partea autorităților economice pentru a contracara efectele negative asupra economiei românești și bunăstării cetățenilor.
În contextul actual, este esențial ca guvernul și Banca Națională să elaboreze politici eficiente pentru a stabiliza economia și a proteja populația de efectele inflației crescute. O monitorizare atentă a evoluțiilor economice și o transparență în comunicarea deciziilor sunt cruciale pentru restabilirea încrederii în instituțiile financiare și pentru asigurarea unei dezvoltări sustenabile pe termen lung.