Decizie influențată de războiul din Ucraina
Finlanda, stat membru al Tratatului de la Ottawa, care interzice utilizarea minelor antipersonal, analizează posibilitatea retragerii din această convenție. Motivul invocat de ministrul apărării, Antti Hakkanen, este utilizarea pe scară largă a acestor arme de către Rusia în conflictul din Ucraina.
Pentru ca Finlanda să se retragă din tratatul din 1997, este necesar acordul Parlamentului, iar o astfel de decizie ar permite armatei naționale să reînceapă stocarea minelor antipersonal, o practică oprită de la semnarea tratatului în 2012. Hakkanen a afirmat că analiza vizează stabilirea dacă aceste mine ar putea întări apărarea națională, subliniind că evaluarea este realizată dintr-o premisă defensivă.
Până la aderarea la tratat, Finlanda a distrus peste un milion de mine terestre. Actualmente, peste 160 de țări sunt parte a acestui acord, cu excepția Rusiei. Finlanda, care are o frontieră comună de 1.300 km cu Rusia, a decis să adere la NATO anul trecut, o schimbare de politică în urma războiului din Ucraina, ceea ce a generat reacții negative din partea Moscovei, care a amenințat cu contramăsuri.
Minele antipersonal sunt concepute să detoneze automat atunci când cineva calcă pe ele, provocând răni grave sau moartea atât militarilor, cât și civililor. Aceste arme rămân adesea îngropate mult timp după conflicte, constituind un pericol constant pentru populația civilă. Hakkanen a subliniat că Rusia utilizează activ aceste mine în Ucraina, ceea ce determină Finlanda să reevalueze rolul acestora în strategia sa de apărare.
Ministrul a menționat că informațiile obținute prin intermediul serviciilor de informații arată utilizarea pe scară largă a minelor de către Rusia, ceea ce întărește necesitatea de a reconsidera poziția Finlandei față de această problemă. Deocamdată, Rusia nu a reacționat la aceste declarații, iar comunitatea internațională rămâne în alertă în privința evoluțiilor din zona de conflict.