Investigații în scandalul Georgescu
Ancheta privind influența exercitată de influencerii români în campania electorală pentru Călin Georgescu a luat amploare, cu audieri și percheziții la firma FameUp, care a gestionat plățile către aceștia. Printre influencerii audiați se numără Cristina Horez, Robert Braia, Frații Graurii, Alex Stremiteanu și Sorin Constantinescu.
Anchetatorii doresc să stabilească legătura acestor influenceri cu Călin Georgescu, fost candidat la președinție, și să verifice dacă au primit compensații financiare pentru promovarea videoclipurilor și a hashtagurilor asociate acestuia pe TikTok. Surse din cadrul anchetei au confirmat că au fost efectuate percheziții la sediul unei firme suspectate că a facilitat plățile.
De asemenea, informațiile obținute de Realitatea PLUS indică faptul că există o investigație separată în cazul lui Bogdan Peșchir, un actor cheie în acest scandal. Anchetatorii caută să extragă date din dispozitivele electronice ale acestuia, în încercarea de a aduna dovezi despre finanțarea campaniei.
Mai recent, Politico a raportat că unii dintre acești influenceri au părăsit România înainte de deschiderea anchetei, fiind urmăriți de autoritățile fiscale pentru rolul lor în influențarea alegerilor. Călin Georgescu, care a câștigat primul tur al alegerilor, a fost acuzat de legături cu Rusia, iar Curtea Constituțională a României a anulat rezultatele alegerilor din cauza dovezilor de interferență electorală.
Documentele desecretizate arată că influenceri care au promovat campania lui Georgescu ar fi primit sume substanțiale de bani, iar colaborarea lor a fost gestionată prin platforma FameUp, care a facilitat recrutarea și plățile. Ministerul de Interne a identificat similitudini între această campanie și strategiile utilizate de Rusia în Ucraina, ceea ce ridică semne de întrebare asupra influenței externe în procesul electoral românesc.
În contextul acestor evenimente, unii dintre influenceri au început să se distanțeze de campania lui Georgescu, recunoscând că au fost plătiți pentru promovare, dar afirmând că nu erau conștienți de natura controversată a candidaturii acestuia. Această situație evidențiază complexitatea interacțiunii dintre rețelele sociale și politica electorală românească, aducând în prim-plan întrebări esențiale despre transparența și integritatea procesului democratic.
În concluzie, ancheta continuă să scoată la iveală detalii despre modul în care social media a fost utilizată pentru a influența alegerile, iar responsabilitatea celor implicați este crucială pentru restabilirea încrederii în democrația română.