Controversa desecretizării alegerilor: Cine este cu adevărat reclamantul

Publicat: 2024-12-10 20:21

Pe scurt

Asociația pentru Apărarea Libertăților Publice (APALP) a dat în judecată Administrația Prezidențială și alte instituții pentru desecretizarea documentelor care au condus la anularea alegerilor prezidențiale. Confuzia privind statutul lui Călin Georgescu ca reclamant a fost clarificată, fiind eliminat din dosar. Curtea de Apel București va discuta cazul pe 11 decembrie.

Brief

The Association for the Defense of Public Liberties (APALP) has sued the Presidential Administration and other institutions over the declassification of documents that led to the annulment of the presidential elections. Călin Georgescu's status as a claimant was clarified, and he has been removed from the case. The Bucharest Court of Appeal will discuss the case on December 11.

Controversa desecretizării alegerilor: Cine este cu adevărat reclamantul

Sursa foto: gandul.ro

Confuzie în jurul procesului inițiat de APALP

Asociația pentru Apărarea Libertăților Publice (APALP) a intentat un proces împotriva Administrației Prezidențiale, SRI, SIE, Ministerului Afacerilor Interne și STS, contestând desecretizarea documentelor din Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Acțiunea a fost depusă pe 6 decembrie 2024, în ziua în care Curtea Constituțională a decis anularea alegerilor prezidențiale, o decizie fără precedent în istoria recentă a României.

Inițial, portalul instanțelor a menționat că și Călin Georgescu ar fi reclamant în acest proces, dar reprezentanții Curții de Apel București au explicat că a fost o eroare materială. În prezent, numele lui Georgescu a fost eliminat de pe site, rămânând doar APALP ca reclamant. Cătălin Georgescu, președintele asociației, a subliniat că nu există legături de rudenie cu Călin Georgescu și că procesul a fost deschis înainte de decizia CCR.

Curtea de Apel București urmează să se reunească pe 11 decembrie pentru a discuta cazul. APALP solicită suspendarea executării actului administrativ care a condus la desecretizarea documentelor, argumentând că acestea au fost emise cu exces de putere, având ca scop influențarea voinței alegătorilor.

Decizia Curții Constituționale din 6 decembrie a fost motivată de nereguli constatate în procesul electoral, inclusiv manipularea votului și utilizarea necorespunzătoare a tehnologiilor digitale. Klaus Iohannis a explicat că desecretizarea a fost influențată de semnalele primite de la serviciile secrete, care au raportat o campanie agresivă de promovare a lui Călin Georgescu pe platformele de socializare, fiind suspectată o influență externă din partea Rusiei.

APALP a declarat că documentele trebuiau să fie prezentate opiniei publice după alegeri, pentru a asigura transparența și corectitudinea procesului electoral. Călin Georgescu a afirmat că sistemul este în panică și că desecretizarea dovedește disperarea instituțiilor implicate. Rapoartele SRI sugerează că au existat manipulări semnificative care au afectat alegerile, ceea ce ridică întrebări serioase cu privire la integritatea procesului electoral din România în această perioadă critică.