Procesele legale ca formă de cenzură în România
România se află în fruntea țărilor europene care utilizează procesele judecătorești ca formă de intimidare a jurnaliștilor și activiștilor, conform unui raport recent al Coaliției Împotriva SLAPP (procese strategice împotriva participării publice). În 2023, au fost intentate 166 de astfel de procese, un număr alarmant care subliniază tendința în creștere a acestui fenomen neagră.
Pe parcursul anilor, acest tip de intimidare a devenit tot mai prevalent, România fiind asociată cu alte state precum Turcia și Serbia. Dintre cele 41 de țări analizate, România, alături de Italia, a înregistrat cea mai mare utilizare a acestor acțiuni legale. Raportul subliniază că 35,5% din procesele intentate jurnaliștilor și activiștilor au fost initiate de politicieni, iar 42,5% de companii și oameni de afaceri.
Majoritatea acestor acțiuni legale au fost îndreptate împotriva celor care au expus corupția și problemele de mediu, ceea ce ridică semne de întrebare asupra libertății presei în România. Cazul Emilei Șercan, o jurnalistă care a fost victima unei campanii de intimidare, a fost menționat în raport ca un exemplu elocvent al problemelor cu care se confruntă ziariștii.
Raportul Libertatea Presei 2024, realizat de Uniunea Libertăților Civile pentru Europa, a evidențiat, de asemenea, lipsa de transparență în privința cheltuielilor publice ale partidelor politice pentru promovarea în mass-media. Această situație ar putea alimenta și mai mult intimidarea jurnaliștilor, care se tem să își exprime opiniile din cauza repercusiunilor legale.
Politicienii care recurg la procese pentru a reduce la tăcere vocile critice contribuie la polarizarea societății, așa cum subliniază Emma Bergmans, consilier principal la Free Press Unlimited. În plus, aceste procese sunt adesea acompaniate de alte tactici de intimidare, cum ar fi amenințările și atacurile fizice.
În martie 2024, Uniunea Europeană a adoptat o directivă care ar trebui să protejeze jurnaliștii și activiștii de acțiunile strategice în justiție. Totuși, experții avertizează că aceste măsuri nu sunt suficiente, iar majoritatea cazurilor de intimidare rămân neraportate, ceea ce complică și mai mult eforturile de combatere a SLAPP.
Pe scurt, România se află într-o situație critică, în care libertatea de exprimare este amenințată de o practică tot mai agresivă a proceselor legale, iar acțiunile autorităților și organizațiilor internaționale sunt insuficiente pentru a contracara această tendință îngrijorătoare.