Tensiuni și proteste în urma deciziei guvernului georgian
Tensiunile din Georgia au atins un nou vârf după ce guvernul a anunțat amânarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană până în 2028. Poliția a intervenit cu gaze lacrimogene și tunuri cu apă pentru a dispersa protestatarii care strigau „Ruşilor!” și „Sclavilor!” în timpul manifestațiilor din Tbilisi și alte orașe.
Decizia premierului Irakli Kobahidze de a suspenda negocierile cu UE, pe fondul deteriorării relațiilor cu Bruxelles-ul, a stârnit o reacție vehementă din partea opoziției pro-occidentale. Ghiorghi Vaşadze, un lider al opoziției, a declarat că guvernul a comis o „trădare” față de poporul georgian.
Poliția a raportat că trei agenți au fost răniți în confruntările cu protestatarii, care au aruncat artificii și au încercat să pătrundă în Parlament. Președinta Salome Zourabichvili, deși cu puteri limitate, a acuzat guvernul că a declarat „război” propriului popor, întrebându-se dacă acțiunile poliției servesc interesele Georgiei sau ale Rusiei.
Partidul de guvernământ, Visul Georgian, a acuzat UE că folosește perspectiva aderării ca pe un instrument de șantaj și a declarat că va refuza orice subvenție bugetară din partea Uniunii Europene până în 2028. Deși Georgia are în Constituție obiectivul aderării la UE, relațiile cu Bruxelles-ul s-au deteriorat, iar UE a criticat măsurile autoritare adoptate de guvern.
Sondajele arată că 80% dintre georgieni susțin aderarea la UE, dar recent, guvernul a fost acuzat de fraude la alegerile legislative, ceea ce a dus la o legitimitate contestată a noului parlament. În timp ce majoritatea populației rămâne atașată aspirațiilor europene, acțiunile guvernului sugerează o reorientare spre Rusia.
Reacția străzii va influența viitorul politic al Georgiei și va fi atent monitorizată atât de Bruxelles, cât și de Moscova, într-un context geopolitic complex. Situația rămâne tensionată, cu riscul unor noi proteste violente, în timp ce Georgia se află la o răscruce de drumuri în ceea ce privește integrarea sa europeană.