Alarmă în România: Rata sinuciderilor la adolescenți sub 15 ani, dublă față de media europeană

Publicat: 2024-11-29 15:03

Pe scurt

Rata sinuciderilor în rândul adolescenților din România este alarmant de ridicată, având o valoare de două ori mai mare decât media europeană. Un raport recent indică faptul că unul din doi adolescenți români a avut gânduri de sinucidere, iar lipsa sprijinului emoțional și influența mediului online contribuie la această criză. Specialiștii subliniază necesitatea de a deschide discuțiile despre sănătatea mentală în rândul tinerilor și a implica comunitatea în oferirea de sprijin adecvat.

Brief

Suicide rates among adolescents in Romania are alarmingly high, twice the EU average. A recent report shows one in two Romanian teens has contemplated suicide, highlighting the need for open discussions about mental health and community support.

Alarmă în România: Rata sinuciderilor la adolescenți sub 15 ani, dublă față de media europeană

Sursa foto: stiripesurse.ro

Un raport îngrijorător arată proporții alarmante

Situația adolescenților din România este alarmantă, cu o rată a sinuciderilor la cei sub 15 ani de două ori mai mare decât media europeană. Un raport recent arată că unul din doi adolescenți români a avut gânduri suicidare, iar suicidul reprezintă a doua cauză de deces pentru tinerii cu vârste între 15 și 24 de ani.

Pentru fiecare sinucidere finalizată, se estimează că există aproximativ 100 de tentative, ceea ce evidențiază o criză profundă în domeniul sănătății mentale. Psihoterapeutul Mariana Demeter, fondatoarea Clinicii Alegria, subliniază nevoia urgentă de susținere emoțională și înțelegerea dificultăților cu care se confruntă tinerii.

„Adolescenții de astăzi se confruntă cu o presiune enormă. Factorii sociali, precum necesitatea de validare constantă pe rețelele de socializare, așteptările academice și presiunea familială, pot induce un sentiment acut de inadecvare, generând gânduri distructive”, explică Demeter.

Pe lângă influența nocivă a mediului online, care promovează standarde nerealiste, Demeter atrage atenția asupra rolului crucial al familiei. „Multe dintre aceste tineri simt că nu au cui să se confeseze, iar părinții, adesea prea ocupați sau stresați, nu observă semnele suferinței emoționale. Un simplu „Cum te simți?” poate deschide un dialog esențial”, adaugă specialistul.

Izolarea emoțională și stigmatizarea discuțiilor despre sănătatea mentală contribuie la această criză. „Adolescenții sunt adesea văzuți ca rebeli sau prea sensibili, iar durerea lor este minimizată. Fără un spațiu sigur pentru a-și exprima fricile, ei se retrag și devin tot mai neînțeleși”, spune Demeter.

De asemenea, lipsa unui sistem de suport adecvat este o problemă majoră. Resursele de sănătate mentală pentru adolescenți sunt limitate în România, iar accesul la servicii psihologice este adesea dificil.

„Este esențial ca comunitatea să fie mai implicată, inclusiv prin programe școlare care să încurajeze tinerii să ceară ajutor. Este important să înțeleagă că nu sunt singuri”, subliniază psihoterapeutul.

Soluțiile sunt la îndemână, dacă suntem dispuși să discutăm deschis despre sănătatea mentală. Părinții trebuie să asculte fără judecată, iar profesorii să recunoască semnele de stres și să ofere sprijin emoțional. Este nevoie de o comunitate întreagă care să fie prezentă, nu doar în momentele de criză, ci și pentru a preveni apariția acestora. Adolescenții nu trebuie să suporte singuri povara presiunilor și nesiguranțelor. Comunitatea, familia și instituțiile au datoria de a le oferi sprijin și resurse pentru a depăși aceste provocări dificile.